O presimţire sumbră apasă sufletul Leei şi nopţile deveniseră prilej de veghe silită. Uneori,când somnul se îndura să-şi coboare aripa protectoare peste mintea neliniştită şi trupul ostenit ,coşmaruri nemiloase se năpusteau asemeni unor şoimi înfometaţi şi ciopârteau spiritul contaminat cu sentimente negative. Îşi repeta mereu că e doar o impresie, că teama ce se cuibărea obraznică în mintea ei,  îi joacă farse de prost gust. Ştia cum să îşi cureţe psihicul de gunoaiele pe care frica le seamănă în mintea omului şi adeseori tehnicile învăţate dădeau roade importante. Dar prudenta luase în stăpânire subconştientul înţelept şi se comporta ca un soldat îndărătnic. Ieşea tot mai puţin din incinta facultăţii, se dedică studiului cu pasiune şi frecventa tot mai asiduu biblioteca. Acolo, în sala de studiu se bucura de compania colegilor, îşi umplea timpul în mod folositor şi scăpa de prezenţa dezagreabilă şi ostilă a celei care fusese mai mult decât o prietenă pentru ea, până la apariţia acelui personaj sinistru. Schimbarea radicală a Dianei o şoca şi o speria. Devenise complexată ,taciturnă, mereu în contradicţie cu ea şi cu lumea toată şi observa cu nedumerire ostilitatea crescândă cu care o trata.
       Făcuse nenumărate tentative de a o îmbuna, de a o înţelege ,însă nu era chip să penetreze zidul pe care-l ridicase între ea şi restul lumii.
Ar fi mutat munţii din loc pentru a salva prietenia lor. Îi lipsea enorm, deşi era acolo! De aceea, în seara când intoarsa din peregrinarile sale dubioase in compania lui Hamid, Diana o invita la petrecerea de ziua ei pe care o organizase într-un local cu pretenţii din Bucureşti ,acceptă bucuroasă fără a medita nici măcar o secundă şi fără urmă de îndoială. Cordialitatea aceea surprinzătoare o bucură enorm şi se agaţă de ea cu certitudinea că lucrurile încep să revină la normal. Săptămâna aceea fericirea revenise în relaţia lor şi Lea trăia intens bucuria de a-şi fi regăsit prietena pe care o credea pierdută. Din acest motiv nu putea observa umbrele ce întunecau trecător privirea Dianei cand  o fixa pe ascuns si nici nu intelese talcul acelor  surasuri  ce schimonoseau ciudat acel chip angelic.           Cand evenimentul mult asteptat sosi si Diana pleca mai devreme la local pentru a ,,organiza" cum se cuvine  primirea invitaţilor,  Lea fu nevoita sa cheme un taxi. Se minuna că era singura invitată la acea petrecere din tot căminul, dar Diana îi explicase că Hamid dorise să sărbătorească întâi cu prietenii lui, însă, cum Diana insistase, acceptase pe cea mai bună prietenă a iubitei sale. Acest lucru nu a plăcut prea mult Leei dar cum ţinea foarte mult să îşi recâştige prietenia Dianei, a înghiţit amara pilulă fără comentarii de prisos. Dădu taximetristului numele pub-ului cu pricina şi încercă să sufoce acea nelinişte ce-i strânse inima o clipă.
      -Acesta e un local frecventat mai mult de arabi,domnişoară! Sunteţi sigură că doriţi să intraţi aici? Nu are o faima prea ortodoxă! zise acesta când ajunseră la destinaţie.
      -Da, fără îndoială! Prietena mea îşi sărbătoreşte în seara asta ziua de naştere şi prietenul ei e libanez. Din acest motiv au ales acest local. Nu vă faceţi griji! Străduindu-se să pară senină şi sigură, îi zâmbi cu căldură şoferului, plătindu-i cursa.
       -Lea.eşti deja aici! o întâmpină Diana toată un zâmbet. Vino ,e încă devreme dar au venit câţiva amici. Până vin ceilalţi o să luăm ceva de băut pentru încălzire. Lea observă paharul aproape gol din mâna Dianei şi îşi spuse că ea începuse deja,, încălzirea". Intrară de mână în salonul slab luminat,  dar intim şi plăcut aranjat. O singură masă era animată de prezenţa gălăgioasă a cinci tineri arabi care discutau într-o limbă numai de ei înţeleasă .Diana făcu prezentările. Lea nu reţinu nici unul din numele auzite cu excepţia lui Hamid. Indoiala şi teama începea să pună stăpânire pe ea şi nu-i plăceau deloc acei tipi obscuri şi dubioşi pe care alesese să îi aibă ca tovarăşi de petrecere, de dragul Dianei. Se aşeză la masă între ea şi unul din cei patru indivizi care nici nu-i mai aruncau vreo privire, odată făcute prezentările. Cascada de cuvinte pe care Diana i le revărsa în ureche o zăpăcea şi nu auzea decât vocea conştiinţei ce o îndemna insistent să fugă cât mai repede şi mai departe de locul acela. Hamid dispăruse fără ca ea să fi observat  şi Diana se scuză pentru a merge să-l caute. Se îndepărta clătinându-se şi râzând cu sughiţuri, lovindu-se când de o masă, când de un scaun. Lea o privea cu stupefacţie şi teroare, o chemă înapoi, apoi se ridică s-o urmeze, dar o mâna fermă o strânse pe a sa ca într-o menghină trăgând-o înapoi pe scaun.
      -Unde vrei să te duci,frumoaso!? Doar nu vrei să deranjezi aceşti îndrăgostiţi ce vor să fie singuri! -Lasă-mă, trebuie să plec !se precipită ea din nou şi din nou fu oprită cu mai multă fermitate.
      -Dacă e petrecere, atunci să petrecem! rânji el. Dintr-o privire, Lea înţelese că e singură, fără apărare şi victima unui complot îngrozitor. Disperată caută cu privirea vreun barman, vreun ospătar, pe cineva căruia să îi ceară ajutorul dar ca prin farmec, în local mai erau decât ea şi cei patru bărbaţi de culoare care deveniseră deosebit de conştienţi de prezenţa ei.
      ,,-Dumnezeule, Diana, cum ai putut să mă atragi în aşa ceva!" Dar la întrebarea aceea mută nu-i răspunse nimeni. Auzea ţipete şi nu înţelegea de unde vin. O mâna grea îi astupă gura şi ţipetele nu se mai auziră. Erau ale ei, deci. Corpul se zbătea să scape din strânsoarea braţelor ce o târau pe nişte scări lucioase şi reci, inutil. Erau multe mâinile ce sfâşiau, ce răneau, ce loveau. Voci îndepărtate lătrau cuvinte neînţelese şi râsete obscene se spargeu de pereţii murdari. Lea reuşi să părăsescă corpul acela devorat de stihiile dezlănţuite ale cruzimii umane încetând să mai simtă durere. Spiritul plângea însă, înfrânt, umilit, trădat...Din colţul îngust în care se ascunsese, văzu ce mai rămăsese din Lea cea fizică, cea vie încă. Bestiile ce îşi devoraseră prada, plecaseră hămăind ca nişte hiene sătule. Singură, în subsolul umed şi întunecos, unde singura rază de lumină cobora şovăielnică prin sticla murdară a micii ferestre zăbrelite, jalnică a unei luni triste, refuză să îşi reia locul precar în acel corp rănit şi profanat cu sălbăticie. Spiritul ei voia să se înalte către dimensiuni neştiute, departe de realitatea crudă, dar viaţa nu voia să audă de eliberare, căci nu îşi isprăvise cursul. Chemarea implacabilă a destinului nu admitea replică.
      Lumea din care venea o expulzase şi ea nu o mai voia înapoi. Trecut, familie, societate totul ars şi renegat pe vecie. În acea noapte când trecut, prezent şi viitor se războiau pentru o singură pradă, Lea alese fuga, uitarea, abandonul a tot şi toate. Nu mai avea vise, doruri, iubire, speranţe! Fugii...nu ştia unde, nu avea importanţă!

Vizualizări: 49

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Un text sinistru, scris cu măiestre de o mână sigură. Nu știm dacă va mai urma. E bine oricum: dacă rămâne așa fiecare cititor își poate imagina finalul său, dacă va continua, autoarea își va impune continuarea.

Un text imaginar sau nu, unde personajul principal asistă năucită, practic, la ce se întâmplă cu mintea şi corpul ei, de unde vin toate aceste atrocități la care este supusă, fără puterea de a se opune. 

Aș avea și unele cârcoteli: lipsesc multe diacritice, semnele de punctuație nu sunt toate puse corect, adică lipit de sfârșitul cuvântului nu de începutul lui, îi zâmbi cu căldură - a se evita astfel de asociații, sună cacofonic.

Am citit și am admirat,

Sofy

Tragică scena, dar foarte bine creionată! Are continuare? :)

Va multumesc cu sufletul pentru aprecieri si observatiile foarte utile si constructive! Acesta va fi un roman la care mai am mult de lucrat. Aici am publicat doar fragmentul care da startul intregii actiuni. Are deja un inceput si o continuare pe care cu permisiunea d-voastra, le voi posta cu multa placere. Cer scuze pentru greselile care se tot strecoara sub penita, in ciuda eforturilor mele de a le evita!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 4 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 4 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Erezia artei a lui Costel Zăgan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 12 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 12 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 15 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 15 ore în urmă
Monica Pester a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Povestea pietrei de leac a utilizatorului Monica Pester
cu 16 ore în urmă
Monica Pester a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Povestea pietrei de leac a utilizatorului Monica Pester
cu 16 ore în urmă
Monica Pester a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Povestea pietrei de leac a utilizatorului Monica Pester
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Stanescu Valentin îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Elisabeta Drăghici îi place postarea pe blog tablou mirabil, multiform a lui Floare Arbore
cu 16 ore în urmă
Postare de log efectuată de Elisabeta Drăghici
cu 16 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog VALENTA iar echinocţiu a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 16 ore în urmă
Utilizatorului Elisabeta Drăghici îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 17 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose a lăsat un comentariu pentru Vasilisia Lazăr
cu 17 ore în urmă
Lui Maria i-a plăcut profilul lui Elena Lucia Spătariu Tudose
cu 17 ore în urmă
Lui Maria i-a plăcut discuţia Pietre (de Ion Lazăr da Coza) a lui Vasilisia Lazăr
cu 17 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog VALENTA culori în iarbă a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 17 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor