“Să nu uit că viaţa-i un dangăt de clopot…”

 

                          Motto: "Primesc numai ce mâinile tale darnic imi dau ./ Nimic mai mult nu cer / Da, da, te ştiu eu, cerşetor umil, tu ceri toată averea unui suflet!" (Rabindranath Tagore)

 

***

Poezia este confesiune, descătuşare, drum bătătorit spre culmile înalte ale spiritului, acolo unde „floarea de colţ” îşi etalează frumuseţea în toată splendoarea ei, aidoma trăirilor inocente şi rafinate. Versurile care urmează emană mister, magnetism , cuvintele curgând ca o mătase fină şi luminoasă.

 

                                   „să urc / piscurile gândului / şi să-nfloresc acolo nestemată – / sihastră floare de colţ;/

să cobor / pe-o sprânceană de dor / şi să mă nasc adiere pe buza ta,/  petală rătăcitoare / în infinitul întrebărilor;/

                                  să-mi plimb visele / prin codrii sufletului tău, / să-mi las urmele / pe cărările îndoliate de necăutare;/  să fiu eu: / cădere şi înălţare, / întuneric şi lumină; /

                                   să nu uit că viaţa-i un dangăt de clopot / care ne ademeneşte în meandre obsesive,/ până-şi stinge sunetele-n sufletele noastre./ 

Lasă-mă să-ţi fiu / şoaptă, clinchet, amintire....”

                                                            ( Lasă-mă...)

Trăirile poetei sunt asaltate ( de multe ori) de nelinişti, “pe cărările îndoliate de necăutare”… structura reflexivă, interogaţia făcându-şi loc în arta scrierii.

Viaţa este un “drum” cu mai multe ramificaţii şi cărări ascunse “ochiului” neiniţiat!  Faci un popas la marginea unei ore “istovite” şi te întrebi: “Quo vadis?”… Răspunsul nu va veni uşor.

 Liberă şi nestăvilită, Bombonica Curelciuc  antrenează, în zborurile sale imaginare, gânduri fecunde şi îndrăzneţe.

Mânuirea cu subtilitate a metaforei ne arată o poetă care îşi asumă accentele înnoitoare, estetica scrierii.

 

Emotivitatea suavă, armonia structurală a versurilor cuceresc prin natura lor radioasă aflată într-o continuă reîmprospătare.

Poeta îşi asumă confruntarea cu paleta largă a sensurilor ascunse în cuvânt. Găsim în versuri prospeţimea unei atmosfere îmbietoare, care te captivează prin spontaneitatea şi sensibilitatea trăirilor.

                                   “ Spre cer întinde mâna şi agaţă-te de-o stea,/

croieşte-o punte albă de lumină spre Pământ, / adu-ţi aminte c-ai făcut cu Cerul legământ, / eşti fiu al Universului iar el e casa ta!”

                                                              ( Optimism)

Versul  elaborat este purtător de sonorităţi fine, iar spaţiul interiorizat al conştiinţei şi al sufletului este acompaniat de  armonia universală.

 

                         “Cuvântul este drumul sinuos al evoluţiei. Fără o istorie a culturii şi civilizaţiei am fi găsit un teren “sterp” plin cu mărăcinii necunoaşterii. Omul şi-a dorit mereu să progreseze căutând puncte de reper spre devenire. Personalităţi ca: Aristotel, Leonardo da Vinci, Beethoven, Eminescu, Einstein, Michelangelo şi câţi alţii… au pus câte o cărămidă la edificiul măreţ al culturii.”(sursa necunoscută)

Poeta îşi mobilizează energiile cu pasiune şi dăruire… aşteptând ca izvoarele vechilor înţelesuri să se reverse peste praguri de gând.

Nuanţele se pliază pe fiecare trăire, aducând un plus de savoare şi luminozitate limbajului poetic. Pe drumul de “foc” poeta îşi înalţă ruguri din propria simţire, încercând să reconstruiască astfel ”edenul pierdut”.

                                        “Incendii mă-nhaţă-n a lor vâlvătaie /  Şi trupu-mi cutremură-n arse păcate; / Un ţipăt în două-ntunericul taie, / Că mult a zăcut  încuiat sub lăcate./

Sunt Evă şi-n iadul din mine clipeşte / O taină ce încă n-a fost dezlegată, / Un vifor nebun ce-n ascuns răpufneşte, / Pictându-mi bujori pe obrazul de fată.”

                                                                                       ( Evă)

 Poezia nu este numai un amestec de cuvinte “defrişate” din pădurea virgină, întortocheată a gândurilor. Îmbrăcând o idée…. cuvintele pot deveni adevărate nestemate.

                              “ Cuvintele sunt soare, lună,stele, / sunt iarbă verde şi pământ şi mare, / sunt dragoste şi ură, clipe-amare,” / …

                                   “Cuvintele mă nasc în fiecare zi  / şi mă hrănesc cu rouă, ca un mir divin,” / …

                                                                            (Diamante)

 

                                    “Uneori, poezia “se face” şi cu idei, sau le germinează, sau ne lasă nouă posibilitatea să le “vedem”, sau “vorbeşte” despre un sâmbure al ideii. Nu câştigăm de fiecare dată mare lucru dacă aruncăm cu totul la coşul de gunoi al istoriei propunerile mai bătrânei estetici, pentru care există şi intenţia autorului, şi ideea ( i se spunea “poetică”, “artistică”, tocmai pentru a arăta că este altceva, dacă nu cumva una şi aceeaşi poate fiinţa în moduri diferite).

                                             (Pe pragul criticii – Mircea Braga)

Poeta Curelciuc Bombonica este o adeptă a ideii poetice, a exprimării limpezi şi rafinate, folosind procedee stilistice de profunzime, cu deosebite rezonanţe estetice.

Guvernată de sensibilitate, poezia curge lin, fără sincope, spre albia care concentrează “viaţa” gândului exprimat.

                          “ Alerg precum o ciută prin roua dimineţii,/  sărut cu talpa-mi fină pământu-n amorţire…/  e binecuvântare, minune când scaieţii  / mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simţire; /

                                                      ( Punţi vindecătoare)

 Poemele sunt creionate în culori blânde, scoţând în relief trăsătura caracteristică a poetei: rafinamentul spiritului.

Primăvara -  simbol al bucuriei, al zborului uman, al expansiunii sufleteşti creatoare – îşi desface mugurii – poeta, debarasându-se de “masca tragică”, se lasă în voia magiei, îmbătându-şi ”simţurile în parfumul adorat”.

 

                                  “O, primăvară, / tu mi-ai înviat credinţa / şi-aripi de înger datu-mi-ai,/  frumoasa mea, / în apa de izvor / mi-ai oglindit dorinţa / de-a locui cândva-ntr-o lacrimă / de stea.”

                                                                       ( Lacrima primăverii) Armonia gândului este tulburată (uneori) de bătăile ceasornicului ”în mine se zbat întrebări ancestrale, / flămânde, haine, toride abisuri”… care-şi anunţă “implacabila” trecere. Firesc, sufletul tresare… şi-n ochii de peruzea ai poetei apar lacrimile neputinţei – zadarnic  “cătând un răspuns în mătănii şi rugă”… De ce apusurile trebuie să fie atât de frumoase, de mistuitoare? Sunt întrebări ce-şi caută “rezolvare” în confruntarea cu foaia albă.

                                         “Nu te-am întrebat niciodată / de ce gândurile noastre stau agăţate / de nori; / le-am văzut – ghirlande lucitoare / strecurând în inima îngerilor / fiori./ Palmele noastre bătătoresc paradisul / în timp ce frământă azimă / pentru zei; / picuri de sudoare cad harnici – /

boabe de mei – “…

                                           (Apusul îşi pleacă genele vinovat…)

Energii nebănuite declanşează un mecanism compex şi poezia îşi arată “formele” ispititoare şi incitante.

Defrişând drumul spre inima simbolurilor,  poeta descoperă multitudinea înţelesurilor, înclinând balanţa spre “esenţa” şi estetica poetică.

Filtrate de conştiinţa creatoare  - cuvintele capătă consistenţă şi valoare. Versul liber este abordat cu timiditate ( aşa cum afirmă poeta), dar cu acea timiditate care „cheamă” privirea.

Versurile ce urmează sunt elocvente în acest sens:

                        „ adu-ţi aminte de zurgălăii / ce se-nghesuiau  / în ochii noştri de copii neastâmpăraţi / şi noi îi scoteam din găoace / împrumutând bucuroşi /omului- de- zăpadă / ochelari peste timp...”

                                                                         ( fărâme de cer)

 

Poetă lirică prin excelenţă, expresivă, Curelciuc Bombonica caută lumina şi frumosul în toate câte o înconjoară. Fără îndoială, ieşirile în “larg” o ajută să-şi îmbogăţească trăirea lăuntrică şi sonoritatea cuvântului.

În versurile ce urmează, candoarea, sinceritatea poetei sunt dezarmante:

                  “Sunt Evă şi-am fost concepută din coastă,/  Împart viclenie cu falsă pudoare / Şi chiar dacă am influenţă nefastă / Sunt Evă şi-n mine păcatul e-n floare”./

                         Şi totuşi în mine se naşte şi-o zee / Frumoasă, cuminte, izvor de-mplinire: / Mister şi descântec, fior şi scânteie,/  Pocal de iubire, divină menire.”

                                                                  ( Evă)

Visul şi încrederea în “ziua de mâine” se clatină de multe ori….şi pe cerul întunecat “adulmecă vulturi”

                              “Ai vrea să mai scrii un poem despre soartă, / Un semn să mai laşi în vremelnicul dangăt / De clopot…. Zadarnic, azi lira-ţi e moartă!”…

                                                                    ( Destin)

Cu toate acestea… mai speră că: „un înger coboară pe scări de mătase / şi vise îmi ţese cu fir de albastru.”

                                                               ( Mătănii de rouă)

                                                                                                     

Universul poetei este cel al spiritualităţii,” Smaraldul câmpiei se spală în rouă, / cu faldurii moi dimineţii se-nchină”...  al frumuseţii artistice.

Aceasta se agaţă de întreaga “reţea de semne” pentru a transcede dincolo de real, căutând contururile celor “nevăzute”, ca mai apoi să le dea formă “poetică”, expresivitate…

Pe cerul abstract al gândurilor apar necontenit imagini mai mult sau mai puţin incifrate. Forţele creatoare ale poetei forţează invizibilul, aducând în faţa cititorului ( într-un moment revelator) – fructul misterios al creaţiei.

                             “ Petale de flori au căzut secerate, / în ochii-mi luceferi izvoare-au secat / şi lacrima ta s-a-nfrăţit cu abisul”/ ….

                                ( Petale de flori au căzut peste lume…)

Iubirea este un “tărâm” care cheamă, freamătă ca un stup de albine… gata oricând a-şi lua tributul, lăsând în urmă tristeţea florilor.

Vaste, inepuizabile sunt posibilităţile poetei în exploatarea registrului simbolic. Nu lipsesc din volum teme ca: tristeţea, iubirea, melancolia, deznădejdea,  dorul…. “ Mă mistuie gândul şi dorul pribeag, /  Sub tâmple se zbate dorinţa nătângă”/…. Natura ocupă un loc important, fiind mediul unde poeta se încarcă “energetic” , se purifică… trăirile  împrospătate deschizându-se asemenea mugurilor încărcaţi de sevă.

                             “ În suflet / muguri se dezghioacă  / şi se înalţă spre lumină, /  cu raza soarelui  / în joacă,  / de ramuri proaspete se-anină./

                              Îmi şopotesc izoare-n minte,/ îmi lăcrimează / roua-n sânge,/  doar primăvara azi, /  cuminte /  în mine verdele îşi strânge.”

                                                         ( Muguri se dezghioacă)

Stăpână pe mijloacele stilistice, poeta va antrena în scrierea sa întregul arsenal simbolistic, căutând orice cale, orice posibilitate de a ajunge la esenţă. În mintea poetei se întinde o “broderie fină” de gânduri cusute cu “stropi de azur” şi “fire visătoare” ce ard pe “pânza vieţii”…în aşteptarea clipei viitoare”.

Cu “mătănii de rouă” ce-i “licăre-n geană” şi sufletul ascuns în “bandajul durerilor oarbe”, aceasta urmează “al destinului drum de lumină” sperând, crezând în acele “punţi vindecătoare”.

                               “Iar tălpile-mi gheişe sunt punţi vindecătoare,/

continuu explorează o lume fremătândă: / pietriş, ogor şi iarbă – iar soarta schimbătoare / viclean le-ademeneşte, cu ghimpi ce stau la pândă”; “

                                                                       ( Punţi vindecătoare)

 

Folosind termenul de gheişă… poeta are convingerea că lucrurile pot atinge desăvârşirea. Gheişele – simbol al frumuseţii şi eleganţei supreme -  sunt recunoscute ca fiind fermecătoare prin frumuseţea lor, neîntrecute în arta conversaţiei, învăluite într-un univers exotic şi misterios care seduce şi subjugă.

Şi poate -  având “farmecul” gheişelor… viaţa ar putea fi mai blândă, mai generoasă, “unind destine-n clipe, deloc întâmplătoare..”

O poetă complexă, rafinată, receptivă la forma nouă a poeziei. ( tradiţionalistă şi conservatoare prin “formă” dar “nouă” prin mijloacele de expresie, deschisă  “valului” modernist).

Spontaneitatea şi sensibilitatea trăirilor aduc în modelarea imaginilor, în fiecare metaforă revelatoare … neaşteptate armonii şi efecte.

Cuvântul găsit după o muncă de frământare, căutare, şlefuire  -  este înnnobilat cu flacăra-i creatoare, astfel încât să corespundă intenţiilor sale estetice şi poetice.

 

                    “Te-am aşteptat în noaptea despletită,/  în faldurii nebuni să te-nfăşor…/  tu eşti rătăcitoarea mea ispită / şi-n gânduri azi păşeşti încetişor./

                    Îmi răvăşeşti, nostalgică, pribeagă,/  iatacul sufletului speriat/ şi te aşterni duios , idée dragă, / ca un covor pe pat imaculat./

                          Prietenă trăsnită şi zăludă  / îmi eşti acum, în nopţile pustii, / şi încolţeşti ca iarba , verde, crudă, / ecou răsfrânt în tâmple argintii./

                         Dar te iubesc, nebuna mea idée, / distantă, rece ori neliniştită, / eu  ţie mă închin, frumoasă zee,/ tu eşti rătăcitoarea mea ispită.”

                                                          ( Rătăcitoarea mea ispită)

 

                       După mărturisirile poetei Bombonica Curelciuc poezia este “drum spre Lumină”, taină împărtăşită, alchimie a trăirilor, sunet cristalin şi armonios al universului rotunjit într-un singur cuvânt. Este comoara sufletului pentru care suişurile şi coborâşurile înseamnă iubire şi dăruire de sine.

      

                                                        Valentina BECART

                                                                   12 august 2012

 

 

Vizualizări: 375

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Ii multumesc pe aceasta cale doamnei Valentina Becart pentru cuvintele mai mult decat frumoase, daruite cu generozitate dintr-un suflet ales.

ai dreptate Bombonica, d-na Valentina Becart a reusit sa prinda esenta trairilor tale, este un om deosebit, un om minunat...felicitari, felicitari!!!! Va iubesc!

Multumesc, Maria! Sa speram ca doamna Valentina va trece si pe aici... sa se bucure impreuna cu mine...cu noi! 

Felicitări, Bonnie! E broderie de cuvinte aici! Doamna Valentina Becart ți-a caligrafiat sufletul cu delicatețe!

Scumpa noastră Curelciuc Bombonica, felicitări pentru realizare! Te rugăm să-ţi prezinţi şi cartea în Grupul CĂRŢILE MEMBRILOR NOŞTRI.

Mulţumim, alături de tine, doamnei Valentinei Becart pentru generozitate!

O aşteptăm, cu mut drag, pe ÎNSEMNE CULTURALE!

Îmbrăţişări,

da Coza

Multumesc, Gina! Asa e, chiar daca ne cunoastem doar virtual doamna Valentina "a vazut" dincolo de sticla computerului si a intuit esenta sufletului meu.

Da Coza, deocamdata mai am de lucrat la coperta si apoi am sa prezint cartea. Multumesc!

Aurel, esti simpatic, asa ca de obicei... cred ca folosirea rimei nu e atat incapatanare, cat placere si...seductie!!!

Felicitări, Bombonica! E un vis împlinit.

Felicitări doamnei Becart!

Multumesc din suflet, Vasilisia!

Dragă doamna Bombonica Curelciuc,
revin cu felicitările privind
noul volum de poezie "Broderie de gânduri" - ce aşteaptă
lumina tiparului.
mult succes!

gânduri dragi,
valentina

De asemenea, mulţumesc celor care au lăsat
câteva rânduri deosebite în pagină.

cele mai frumoase şi luminoase gânduri,
valentina

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 50 secunde în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 1 minut în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 33 minute în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 39 minute în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 41 minute în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 2 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 5 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 5 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 5 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 5 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 6 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 7 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 7 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 7 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 7 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 7 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 7 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor