La graniţa cu Pipera - (III) - căinţă

[Exemplu de Titlu]

- Ex-tra-or-di-nar! Ce cauţi, Nelo, p-aici?

- Te-am aşteptat, Teiule, c-ai zis că când om trece amândoi pîn faţa bisericii, intri cu mine şi dăm acatist...

- Du-te fă, d-aici, că n-am bani!

- Ai zece lei c-am văzut adineori când îi băgai în bozonar.

Nela în timp ce negocia intrarea lui Teiu în biserică îl îmbrâncea cu mâna stângă spre poartă şi cu dreapta se-nchina. De gura ei, dar mai ales de ochii curioşilor din stradă,  intră Teiu cu Nela în biserică. S-au dus hotărâţi spre femeia care vindea lumânări, o bătrânică cu chip blajin parcă abia coborâtă din icoană, şi fără explicaţii, Nela îi zise:

- Vrem să dăm şi noi acatist să moară... Uţa!

Bătrânica, nelămurită de tonul scăzut al ultimului cuvânt pronunţat de Nela, întrebă bâlbâindu-se:

- Ce, cine să moară maică... *uţa? şi se uită, cu ambii ochi de parcă s-ar fi unit într-unul singur, întrebătoare către Teiu.

- Nu, bre, Uţa. Vetuţa, că se-ncurcă ăsta mai dă mult cu ia. Faţa Nelei se îndreptă spre picioarele crăcănate ale lui Teiu în timp ce acesta îi  şi dă cei zece lei băbuţei.

Se lumină băbuţa de explicaţie, şi, cu ochii spre Teiu dar vorbind cu Nela întrebă tare:

- Da ce, maică, lui nu i-a plăcut?

Teiu dădu să-şi lăţească un zâmbet, de aducere aminte, dar privirea ascuţită a Nelei îl puse la punct şi nu-i reuşi decât o înroşire până în vârful urechilor. Până să se dezmeticească el din starea indusă de amintiri puse faţă în faţă cu nevasta, băbuţa le puse-n braţe lumănări de aprins la vii şi la morţi, o iconiţă şi cinci lei, restul.

- Duceţi-vă, maică, duceţi-vă şi vă rugaţi! Că ce vreţi voi nu se face! Rugaţi pe Dumnezeu să vă ierte!

Întinse Nela restul de bani şi porţia de lumânări de aprins lui Teiu, ieşind apoape împinşi de babă.

Nela, cu o faţă pioasă, aprinse lumânările şi pe ale ei şi pe ale lui Teiu ce părea chinuit de suferinţă, aspect ce nu îi scăpă Nelei din vedere.

- Te căieşti, mă, te căieşti?

- Da, fă, mă căiesc!

- Dă ce mă, dă ce? întrebă Nela gesticulând din cap şi ochi

- Că mai am dăcât cinci lei...zise Teiu scoţând un sunet ascuţit din dinţi

[Sofia Sincă]

O schiţă, a la Caragiale, modernă. De pe vremea lui Teiu. Inocenţă, răutate, prostie şi mai ales umor (negru)... pentru unii.

înt-unul singur - ai scris pe limba Nelei şi a lui Teiu :))

Am citit cu deosebită plăcere!

Sofy

[Ion Lazăr da Coza]

Spun decât că mi-a plăcut.

da Coza

[Ionel Mony Constantin]

 Am o intrebare. La acest text am facut şi eu comentarii şi obs. care acum nu se regasesc aici. Este cumva o repostare ?

[Ionel Mony Constantin]

 Observaţii, reprezintă o simpla formulare şi atât. De ex. , aici nu este cazul, puteam sa observ  existenţa unei erori de tastare.  Asta tot agresiv sună?.  Dacă nu greşesc in comentul şters au fost şi  destule păreri pozitive.

[Elena Şerban]

Mult umor Mihaela, inconfundabil! Restul este vremelnicie...

[Gabriela Grădinariu]

Principala ta calitate(poezie și proză): capacitate maximă de esențializare și codificare, deși acest text se termină cu o explicație limpede și savuroasă. Când întâlnesc postările tale știu că nu-mi pierd timpul!

[talpos silvia]

Am citit cu deosebită plăcere!

[Corina Militaru]

Teiu :))

Am recitit cu plăcere, Mihaela!

Drag,