Să vezi ce am pățit! Ceva de domeniul imposibilului, ceva ce intră în zona fantasticului. Pare incredibil. Dar ce zic eu, este chiar incredibil. Departe de mine gândul că voi fi crezut, așa că puțin îmi pasă, și de ce nu(?), îi dau dreptate celui ce citește. Nu vreau să-mi fie luat în nume de rău, totul pare ireal, imposibil chiar. Nimic nu se leagă. Nu există nicio logică în cele ce urmează, poate doar dacă crezi în astfel de lucruri.
Fiecare crede ce vrea. Nu stau să mă justific în fața nimănui.
Așa deci...!
Mâine am teză la mate. De teza asta depinde dacă am să vin la toamnă, la corigență. Pe primul și al doilea trimestru am patru, medii obținute prin rotunjire, altfel ar fi trebuit sa am pe primul 3,66 iar pe al doilea 3,75 parcă. Nu mai știu. În sfârșit. Pentru a nu ajunge în toamnă, va trebui să iau un 10 la teză, ceea ce este imposibil la cunoștințele pe care le am.
Nu știu! Anul ăsta parcă am fost altul. Am început să cochetez cu băutura. De fumat, nu mai zic! Până să intru în ultimul an, eram un elev bun la învățătură. Anul ăsta în schimb. sunt ultimul din clasă. La celelalte materii, profesorii se poartă indulgent cu mine. Au impresia că mi s-a întâmplat ceva. O nenorocire căreia abia îi fac față.
Prostii! Devenisem un derbedeu. Asta e! Dacă este să fie, atunci fie. Rămân corigent, pierd și bacul, probabil pierd și anul și naiba știe ce se va întâmpla cu mine, că de a continua liceul nu știu dacă mai poate fi vorba.
- Faceți puțină liniște! se aude vocea răgușită a lui Donose, unul dintre cei mai buni elevi din clasă. Ca să putem absolvi cu toții anul acesta este nevoie de un 10 la teza lui Relu, ceea ce pare imposibil. De aceea m-am gândit că ar fi indicat ca el să se așeze în banca din spatele Dianei. Cu ajutorul meu, eu fiind în spatele lui, și a Dianei sper să îl putem ajuta. Are la oral un patru și un trei. La ultimul extemporal l-am ajutat eu, cât de cât. Cred că ia măcar un cinci. Cu patru în oral și un zece în teză face o medie de șapte ceea ce înseamnă că media anuală va fi cinci, medie de promovare. Sper să reușim.
În clasă liniștea domnește în toată regula. Nu se aude pâs. Proful în fața tablei, ne privește cu atenție. O atmosferă tensionată. Așteptarea devine enervantă. Proful privește pe deasupra capetelor noastre. Se oprește cu privirea la mine. Întârzie câteva secunde după care zâmbește ironic.
-. Tu! mi se adresează zeflemitor.
Fac pe prostul și mă uit în jurul meu de parcă l-aș căuta pe cel căruia i se adresează. Nici măcar nu-mi spune pe nume.
- Da, da, tu! insistă arătând și cu degetul spre mine. Vei sta în prima bancă. În spatele lui nu va sta nimeni. Nu știu de ce încercați să îngrășați porcul în ajun de crăciun, mai spune, adresându-se de data asta întregii clase.
Mă ridic încet. Enervant de încet. Am pierdut, îmi zic, dar nu voi lăsa să se termine așa. Ce ar putea să-mi mai facă. Oricum în minte ideea de a părăsi liceul, prinde contur. Nu știu, simt că-mi ies din pepeni. Figura lui, zâmbetul lui, pur și simplu prezența lui îmi provoacă repulsie.
Nu mai este vorba de calm. S-a dus. Zău tare nu mi-aș dori să facă o glumă proastă, acum. Poate și acesta-i motivul pentru care mă mișc cu încetinitorul. Aștept să-mi zică ceva. Tace. Așteaptă doar să mă mut. Parcă ar ști ce urmează dacă cumva ar încerca să râdă de mine.
- Doar Dumnezeu te mai poate salva, aud în spatele meu glasul șoptit a lui Donose.
Mă uit la tablă, la subiectele scrise pe ea. Mă uit ca vițelul la poarta nouă.
- Având în vedere că sunteți la un pas de examenul de bacalaureat, am să v-am dat două probleme de bac pe care ar trebui să le rezolvați fără prea mari greutăți, spune proful întorcându-se spre clasă.
Nu am nicio șansă. A avut dreptate Donose cu Dumnezeu. Vreau să mă ridic din bancă, să părăsesc clasa. Nu are rost să-mi pierd timpul aiurea. Dau să mă ridic. Nu reușesc. Parcă mă apasă cineva pe umeri. Încerc din nou. Apăsarea este și mai puternică. Mă uit în stânga, în dreapta. Nu este nimeni. În spatele meu la fel. Nimeni. Hai că-i bună, îmi zic și încerc din nou. La fel. Arunc o privire prin clasă, poate a observat cineva încercarea mea de a mă ridica. Nici vorbă. Fiecare își vede de caietul lui. Proful nici măcar nu se deranjează. Are o revistă de matematică în fața lui, revista din care a scris subiectele pe tablă. O studiază.
- Scrie ceva boule! Ce stai ca un tâmpit și te uiți la subiecte? aud o voce nemulțumită la ureche.
Mă întorc. Vreau să-l văd pe cel ce-mi vorbește. Nimeni din nou. Mi s-a părut probabil.
Da! Este cazul să plec cât mai repede, altfel cred că o voi lua razna.
- Nu pleci niciunde, aud din nou vocea. Scrie ce-ți spun. Ești varză și crede-mă nu am timp de tine.
Îmi vine să râd. Chiar că sunt nebun. Am halucinații.
- Ce aștepți dă-i drumul, mai aud și încep să scriu.
Practic mâna mea scrie fără a o controla. Nu-mi vine să cred. Tot ceea ce scriu îmi pare foarte cunoscut. Parcă ar fi intrat cineva în creierul meu și se joacă cu cifrele, cu cele două probleme din fața mea. Îmi pare că visez. Mă uit atent la lucrarea rezolvată. Răspunsurile sunt perfecte. Sunt cele pe care le-a trecut proful pe tablă, ca un fel de reper.
- Ce mai stai? Pune teza pe catedră și cară-te odată. Nu am chef să mai stau cu tine. A fost o greșeală. Nu la tine trebuia să ajung. Câtă prostie poți înmagazina în tine! mai aud vocea și simt o ușoară adiere ce trece pe lângă mine.
Da! Nu este de glumit. Am ajuns rău de tot. Mă uit la subiectele din fața mea. Nu! Nu a fost nicio halucinație.
Uau! Sunt tare. Mă ridic și duc teza la catedră. O pun în fața lui. Pe fețele colegilor mei citesc dezamăgire. Nu a trecut nici măcar un sfert de oră și eu renunț. Așa ceva se citește pe fețele lor. Mă îndrept spre ieșire. Prea frumos ca să fie adevărat.
- Oprește! îl aud strigând la mine. Ce este cu lucrarea asta?
Toți colegii mă privesc cumva, cu milă. Nu au de unde să cunoască motivul pentru care m-a oprit.
- Dacă îmi explici cum ai rezolvat teza ai un zece de la mine.
M-a băgat între corzi. Habar n-am ce este acolo. Și vocea aia a dispărut complet. Fac pe prostul din nou. Mă fac că nu aud și pun mâna pe clanță.
- Domnule profesor, dacă cumva credeți că am trișat vă spun că nu, nu am trișat. Problemele pe care ni le-ați dat nu sunt în manual. Ni le-ați dictat din revista dumneavoastră, așa că nu aveam de unde să copiez rezolvarea lor, îi spun întorcându-mă ușor într-o parte.
Încă aveam mâna pe clanță. Oricum va trebui să ies cât mai repede. În niciun caz nu aveam chef să dau explicații despre rezolvarea a ceva de care habar n-aveam.
- Ce faci tâmpitule? aud din nou vocea din mine. Întoarce-te și explică-i. Nu vezi că mă ții în loc. Nu pot să plec până nu este treaba ta rezolvată.
Mă întorc. Toate mișcările parcă îmi sunt ghidate.
- Ar fi bine să mă scoți din porcăria asta, mă adresez vocii ce dispăruse din nou.

Vizualizări: 57

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Un text alert, incitant. Mi-a amintit un pic de Quantum Leap și bineînțeles că m-a făcut curioasă. Cât privește redactarea, ar fi de revăzut pentru punctuație (unele virgule) si am reținut că într-un loc e scris „numai” în loc de „nu mai”. Aștept cu interes continuarea.

Un fragment captivant, construit cu mult suspans și cu acel amestec de realism și fantastic care te face să citești fără să te oprești. Atmosfera de tensiune – teza, umilința, revolta interioară – este foarte bine redată, iar apariția misterioasei voci schimbă brusc registrul textului, ducându-l într-o zonă aproape suprarealistă. Personajul principal oscilează între ironie, disperare și uimire, ceea ce îi dă autenticitate și farmec. Dincolo de fantastic, se simte drama unui tânăr aflat la limita prăbușirii, salvat parcă de o forță necunoscută. Un început de proză foarte dinamic și intrigant, care lasă cititorul cu dorința clară de a afla continuarea. Pentru că vocea aceea… deja te face să inventezi zeci de posibilități. Înger? Demon? Halucinație? O altă dimensiune? O proiecție a minții lui? Tu ai talentul acesta de a lăsa o fisură între real și ireal și apoi să împingi cititorul prin ea. :)

Cu o deosebită plăcere îți mulțumesc. (ca de obicei)

Vasilisia Lazăr a spus :

Un fragment captivant, construit cu mult suspans și cu acel amestec de realism și fantastic care te face să citești fără să te oprești. Atmosfera de tensiune – teza, umilința, revolta interioară – este foarte bine redată, iar apariția misterioasei voci schimbă brusc registrul textului, ducându-l într-o zonă aproape suprarealistă. Personajul principal oscilează între ironie, disperare și uimire, ceea ce îi dă autenticitate și farmec. Dincolo de fantastic, se simte drama unui tânăr aflat la limita prăbușirii, salvat parcă de o forță necunoscută. Un început de proză foarte dinamic și intrigant, care lasă cititorul cu dorința clară de a afla continuarea. Pentru că vocea aceea… deja te face să inventezi zeci de posibilități. Înger? Demon? Halucinație? O altă dimensiune? O proiecție a minții lui? Tu ai talentul acesta de a lăsa o fisură între real și ireal și apoi să împingi cititorul prin ea. :)

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1500 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

Monica Pester - 350 lei

important!

Activitatea Recentă

Postare de log efectuată de Alina Ilie

Toiag inaripat

 Împreunate mâinile-mi privesc,Sunt ale măicuțelor toate, și-ale mamii’,Permanent mai aproape,…Vezi mai mult
cu 3 ore în urmă
Pictograma profiluluiAda Nemescu i-a dăruit un cadou utilizatorului Ioniţă Gabriela
cu 7 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Valenta: în amurg de mai a utilizatorului Stanescu Valentin
"Minunat catren!"
cu 21 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Valenta: în amurg de mai a utilizatorului Stanescu Valentin
"Aceste bucurii-petale  Unicei flori ce ne învață Că trece clipa ce ne doare  Și…"
cu 22 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Valenta: în amurg de mai a utilizatorului Stanescu Valentin
"aDa, multumesc pentru trecerea pe aici. Pot spune că mă bucură cuvintele tale.   Valenta:…"
cu 23 ore în urmă
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Valenta: în amurg de mai a utilizatorului Stanescu Valentin
"Amurg de mai în vârf de nuci... Ce versuri frumoase, ce imagini picturale... Simt…"
cu 23 ore în urmă
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Valenta: în amurg de mai a lui Stanescu Valentin
cu 23 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose a lăsat un comentariu pentru Vasilisia Lazăr
"Vă mulțumesc din suflet! "
ieri
Vasilisia Lazăr a lăsat un comentariu pentru Elena Lucia Spătariu Tudose
"La mulți ani sănătoși, senini și înfloritori, Elsa!"
ieri
Utilizatorului Calin Tina îi place postarea pe blog Și poartă pe buză urmă de floare a lui Calin Tina
ieri
Postare de log efectuată de Stanescu Valentin

Valenta: în amurg de mai

                                       în amurg de mai -                      sunt în acord       …Vezi mai mult
ieri
Utilizatorului Stanescu Valentin îi place postarea pe blog Os* (9) a lui Ghiţă
ieri
Postare de log efectuată de Ghiţă

Os* (9)

Roşul stelei stă să cadăPeste biete frunţi stigmat,Separat şi laolalt,Adunând, fără tăgadă,Inşi…Vezi mai mult
ieri
Dacu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ignorantul atotștiutor a utilizatorului Costel Zăgan
"Stimate Domnule Costel Zăgan,        Cine sau ce anume v-a supărat…"
Sâmbătă
Lui Dacu i-a plăcut discuţia „Școala tinerilor îndrăgostiți” a lui Dulmin Aurel
Vineri
Dacu a contribuit cu răspunsuri la discuţia „Școala tinerilor îndrăgostiți” a utilizatorului Dulmin Aurel
"Stimate Domnule Dulmin Aurel,        Schița Dumneavoastră mă duce cu…"
Vineri
Dacu a contribuit cu răspunsuri la discuţia „Școala tinerilor îndrăgostiți” a utilizatorului Dulmin Aurel
"Stimată Doamnă Vasilisia Lazăr,        Profesia de Învățătoare este una…"
Vineri
Utilizatorului Stanescu Valentin îi place postarea pe blog Ignorantul atotștiutor a lui Costel Zăgan
Vineri
Gavrilă(David) Giorgiana Teodora a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Magie a utilizatorului Gavrilă(David) Giorgiana Teodora
"Mulțumesc frumos!"
Vineri
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Și poartă pe buză urmă de floare a utilizatorului Calin Tina
"pentru mine totul a fost bine pana la ultimul vers. am intalnit imagini frumoase:  Un colind…"
Vineri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2026   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor