În piața cuvintele zac
Promisiuni se-nalță, dar cad în decor.
Pe tabla de șah, pionii se pierd,
Iar regele râde, ascuns în sertar.
Din urne cu vise, se scurg idealuri,
În mâini de putere, se-învârte minciuna.
Poporul privește, cu ochii de mir
Cum jocul se schimbă, dar rana e veche și amară.
Sub falduri de spaimă se-adună mulțimi,
Vântul schimbării rămâne în spini.
Politica-i artă sau doar un pretext?
Un teatru absurd, unde și timpul devine spectator.