Când...

[Stanescu Valentin]

    

                                                              ’’Să gust parfumul unei seri de vară

                                                                Și să absorb esența, miezul sevei,

                                                                Ce îmi zvâcnește precum trupul Evei

                                                                Când poartă-o frunză-n față, ca povară’’

                                                                                 Monica Pester

 

                                               când urcă-n capilare cu un  efort sublim

                                         ce oarbă este seva n-aude nici nu ştie

                                   ce frumuseţi ajung în flori de păpădie

                             corole deschizând în ochi de serafim

                       când noaptea se-odihnesc mirabilii fotoni

               în scoică de petală pe maluri largi de verde

               răzbate a lor taină ce întregit se pierde

                    în cosmice vibraţii din veşnicii eoni

                          când dorul meu prin vene înmugureşte-n bob

                               sub calde mângâieri plini de recunoştinţă

                                      se cuibăresc în tine un tu şi-un eu fiinţă

                                          în dragoste-ţi sunt farul şi prea umilul rob...

[Stanescu Valentin]

Dan, cât mai suntem, să ne inspirăm, să dăm sensuri noi mirabilelor cuvinte. Mulţumesc pentru felicitările adresate unei poezii în format fix.

[petrut dan]

Un răspuns liric așa ca un cadou de sărbători, felicitări, și dvs,  și muzei, stimă!

[Stanescu Valentin]

Alexandru, mulţumesc pentru citirea Valentelor care au ajuns aici şi pentru aprecierea ’’valenţei’’ poeziei de faţă, care a plecat de la două cuvinte ’’seva şi Eva’’ din poezia Doamnei Monica Pester... Sensurile poeziilor este clar că sunt diferite, nu poate fi vorba de ’’un plagiat mascat’’.

[bolache alexandru]

Monica are poezii din ce în ce mai valoroase și poezia dumneavoastră are aceleași valențe!

[Vasilisia Lazăr]

Nu. Dumneavoastră puteți rămâne pata de culoare. Eu am spus că nu ar fi bine dacă am proceda cu toții așa. Să nu mă înțelegeți greșit. Eu doar am făcut referire la afirmația dumneavoastră care se referea la faptul că frumos ar fi ca toți să comentăm în versuri.

[Stanescu Valentin]

Doamnă Vasilisia, nu am crezut vreodată că voi ajunge să fiu în afara sensului spaţiului în care cuvintele doresc împreunarea de dincolo de tăcere... Voi rări catrenele o vreme din motive de vedere...

[Stanescu Valentin]

Teodora, dacă spui ’’Aşa simt şi eu’’ este mai mult decât înţeleg eu ce înseamnă poezia... Ţi-a vibrat coarda sensibilă a sufletului. Fii frumoasă, sensibilă, romantică şi modernă, în acelaşi timp şi vei eclipsa intersecţiile stelare din minţile celor care te înconjoară! Mulţumesc pentru rezonanţă!

[Vasilisia Lazăr]

Frumos! Observ că vă plac și aceste jocuri grafice. Se pierde ceva timp cu ele. :) Spun eu care mereu sunt în criză de timp. :)

Citeam undeva unde spuneați că ar fi frumos să comentăm în versuri. În ceea ce mă privește, în niciun caz nu aș avea timp pentru asta. Dar dacă toată lumea ar face-o, acest site și-ar pierde scopul pentru care a fost creat. Noi, aici, ne-am propus să analizăm, să corectăm, să îndrumăm scriitorii. Atât cât ne pricepem și noi. Deci nu ar fi bine. Așa... pentru divertisment... când și când... da. Dar nu mereu și nu toți.

[Gavrilă(David) Giorgiana Teodora]

Atât de frumos, sensibil, romantic și modern, în același timp! Așa simt eu!

[Stanescu Valentin]

aDa, Mihai,

cuvintele voastre se-aşază pe suflet cum roua pe chipul unui trandafir seeundele stau să străbată-n plăcere gândurile voastre ordonate-ntr-un şir...