printr-o lacrimă

[Vasilisia Lazăr]

poemele mele sunt întotdeauna despre tine

chiar și cele în care mă prefac că scriu despre oameni

rămân lipită de această dragoste

precum un sâmbure de fructul încă necopt

 

mă pierd de bunăvoie printre secundele

acestei zile de toamnă

în care se-ntunecă devreme

terasele se închid mai repede

iar eu te pot iubi cu o oră mai mult

 

poemele mele sunt întotdeauna despre tine

 

nu uita să plângi când eşti fericită îmi spunea mama

și m-am închis într-o lacrimă

am cules-o de sub pleoapele tale 

după dragoste

iubirea se vede altfel printr-o lacrimă

[Vasilisia Lazăr]

Mă bucur mult, Grig, că poezia mea a găsit ecouri în sufletul tău și îți mulțumesc pentru cuvintele deosebit de frumoase pe care mi le-ai lăsat aici și pe care, de altfel, le găsesc întotdeauna de la tine. Cu drag și prețuire!

[Grig Salvan]

Îmi place mult poemul, începând cu începutul: „poemele mele sunt întotdeauna despre tine”, un enunț în care mă regăsesc întru-totul, tot ce scriu și tot ce compun e despre ființa iubită, chiar dacă adesea pare a fi despre cu totul altceva. Îmi place imaginea fructului necopt care nu se poate desprinde de sâmburele său... sau invers. Iar plânsul e mult mai profund decât râsul atunci când ești fericit. Și lacrima oglindește cel mai bine sufletul, trăirea, viața. O lectură plăcută pe ziua de azi.

[Vasilisia Lazăr]

Dan, eu nu pot fi decât naturală. Și în poezie, și în viață. Niciodată nu mi-a plăcut să forțez nimic, deci nici cuvintele. Îți mulțumesc din suflet pentru deosebitul comentariu, așa cum sunt toate cele pe care mi le lași, de altfel! Știi că admirația e reciprocă. Cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

Amanda, nu pot decât să mă bucur și să-ți mulțumesc pentru frumoasa apreciere! Drag!

[Vasilisia Lazăr]

Monica, pe pământ, tot ce există are nevoie, din când în când, să plângă! (N.S.)

Mulțumesc!

[Vasilisia Lazăr]

Lacrimile pot fi și de fericire, domnule Katin! Mulțumesc cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

Iată și o minunată valentă de dragoste! Frumos spus, domnule Stănescu! Mulțumesc cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

Lacrimile, Ada, din oricare motiv ar curge, sunt eliberatoare. Mulțumesc pentru comentariul frumos! Drag!

[petrut dan]

Se spune că lacrimile curăță ochii și limpezesc privirea, bună legătura între cele două, un poem ce începe deosebit

''poemele mele sunt întotdeauna despre tine

  chiar și cele în care mă prefac că scriu despre oameni''- minunată și puternică afirmație în fața căreia rațiunii îi este greu să reziste, dar  întreg poemul este compus din versuri a căror forță și impresionabilitate vin dintr-un talent și o sinceritatea lirică de care puțini autori sunt capabili, o grație a mânuirii cuvintelor astfel încât sentimentele ajung la suprafață firesc, făcând inutilă orice încercare de a le regiza sau așeza în altă ordine decât cea pe care doar inima/iubirea o respectă/acceptă! Deosebit de frumos poemul, my lady, reușește să-ți limpezească/înfrumusețeze orizontul, cu drag!)

[Amanda Spulber]

O mărturisire simplă ca o clipă de grație. Să mai analizez? Să spun de echilibrul fin între metafore nepretențioase, discurs firesc și ritm? Nu cred că mai are rost. E una dintre poeziile tale care m-a emoționat mult.