Când te-am văzut prima oară,

Nu știam cine ești.

Când ți-am simțit buzele prima oară,

Nu știam cine sunt.

Două suflete din carne…

Chiuveta e plină de sânge,

Soarele urăște și el

Imensul creier de foc

Aruncat pe veci în mister.

Găleata lovește stâncos

Un om ascuțit la inel,

Nu e un bec,

Nu e mănușă,

E ca o abruptă căpușă.

Din ghearele morții

Venita-i cu greu,

Ca să mănânc

Clanța de zeu.

Tu rămâi în stinghere,

Dincolo de crini,

Căci, cu a ta prună,

Tu mă rugini. 

Flori de diamant,

Şi fum… şi soare…

Vânt rătăcitor

În liniştea cea mare.

Eu sunt, ce nu am fost

Şi-am fost ce nu voi fi.

O… gânduri fără rost

Se joacă-n haos;

Ce din cosmogonice scântei

Nascutu-sau cu toate.

Nimicul mă apasă

Şi devine...  tot mai greu…

Ştiinţă

       Cunosc totul şi nimic.

       Un apus tardiv de soare

       Mi-a şoptit cândva

       În urechile-mi de gheaţă

       Cum că eu —

       Risipita-mi fără rost şi importanţă,

       Ani dulci ai existenţei efemere.

       Şi astăzi...

       O... De ce abia acuma?

       Desluşita-i adevărul.

       Focul, apa şi lumina

       Nu mi-au fost…