Se-nchid în tăcere supape de timp

E modul în care purcedem în noi,…

Azi m-aș naște din nou

azi m-aș naște cuvânt

în scris s-ajung ecou…

Iubește-mă, metresă Euterpe, 

Căci am băut și râd, să te-ntâlnesc! 

Cu tine-n gând poemele nu-s sterpe, 

Nici pântecu-ți nu-mi este…

Peste vremuri ostenite se aștern zăpezile

Ninge peste zări cernite astupând cărările.

Prin înalturi adumbrite tu îți scrii scrisorile

Pe…

ne-ai spus c-avem o țară ca lacrima de dor

și-aud cum vîntu-afară tot urlă prin zăbrele

văd două păsări albe pe-o sârmă stând rebele

și gânguresc la câinii, ce…

vremurile

sunt in schimbare iubito

fericirea …

Pe scena care-ntr-una se rotește,

În  piața mică, veșnic înțesată,

Unde sosește bâlciul și se-oprește,

Păstrându-se  în an, aceeași dată.

Vin dansatoarele cu…

a fost o zi de duminică

din care întreaga ei bucurie și următoarele nu au fost

atât de goale ca atunci când iubirea

abia mergea

pe picioare

inima își făcuse un obicei…

Pân-acum, n-am scris vreo poezie

Care-n versuri să te preamărească.

Am gândit c-ar fi o blasfemie

Față de o Stea Dumnezeiască.

Cutezanță, n-am avut…

aş fura ca un hoţ bun,

pentru cei fără speranţă,

bucuria de Crăciun

din colindul ce se-nalţă.

aş fura florile dalbe

ca să-mpodobesc o…

Poezia a coborât în cetate

mai sunt însă și cârcotași

inima nu se oprește ci bate…

Dintre dorurile toate

Ce ne bântuie ființa,

Unu-i cel ce ne străbate

Întru toată conștiința.

Altu-i dorul…

Când inima mea încet îți vorbește

Și cântecul ei ți-l anină de ram,

Când pasul suav spre tine-l grăbește

Spre unicul drum ce, în doi, îl speram.

Când luna din…

Nu am mai scris versuri firave,

în seri legănate de ramuri de măr,

îmbrăcând lumea cu gândurile mele.

Nu am mai scris nici cântece pentru femei triste

ce pășesc cu…

Şi Solomon a spus:

- Aduceţi

sabia şi tăiaţi acest

poem în două!

- Să nu fie nici al meu,

nici al lui, Tăiaţi-l!

a exclamat, încântat,…

greșeală genetica

a fost că Dumnezeu

ne-a făcut

după chipul

și asemănarea sa

limitându-ne

la zece la sută

cu nouăzeci la sută

eram perfecți

atât de…

În răcoarea dulce-a toamnei

Ce se-așează lent în oase,

Chiar de sub căldura hainei,

Serile sunt mai frumoase.

Stau în prispa-mi, nouă toată 

Și gândul…

Prin Appendix Probi vor să țeasă zorii

Limbii-n începuturi toanelor cultură

Vorbe ferecate ce-o să-nghită porii

Clasicelor norme fără sinecură

Scrie în lucrare…

îți va fi bine cu mine

de ce să-ți spun cât mi-a complicat viața nu primul sărut

ci faptul că l-am prelungit pe al doilea

oficial prezența mea în această întâmplare unde…

 de câte ori aud cobor niște scări

 arcuite precum sprâncenele tale

 până în dormitor rămân fără haine

 brațele trase din locul lor

 lucrurile dispar atât de…