Fântânile coboară spre cer limpezime,

susurul apei întâlnește Luna.

din când în când, câte o licărire de stea

îmi amintește că dragostea, nebuna,

e stăpână pe inima…

În zarea ce-mbracă o lacrimă-n ceară,

Când bolta priveşte încet înapoi,

Mesteacănul ninge în ploaia de seară

Fărâma din noi.

Iar timpul se-ascunde, se pierde…

Când ceasul îmi va bate şi timpul se va stinge,

Pe tâmpla mea căruntă o lacrimă va ninge -

             Nisip... încet mă sfărm.

Dar voi atinge marea pe trupu-i de…

a mea

a oamenilor

a lor prin mine

sau a mea prin ei

doare atingerea scurtă numărată-n secunde

apropierea depărtării e doar un repaos al pașilor 

pe aleea…

Am visat că sufletul tău mi se odihnea în palmă

fragil întrupat în liniștea ploii

n-am știut să duc…

La poarta gândului, solie,

Ea îmi surâde-n zori de zi;

În strai ales, de poezie,

Aprinde glasul inimii.

Azurul…

În mine port zidită o icoană

Ca o lumină -ntre pereţi de lut,

Dar dacă ţi-ai dorit să-ţi fiu o Ană,

Mă iartă, dragul meu, nu am…

pe străzi cu tălpile mute

copii îmbrăcați în blestem

mângâie ploaia

din visurile lor halucinogene

se nasc diminețile goale

nuri evanghelici…

sună. Îmi beam cafeaua şi el

sună în continuare. Arunc

o privire pe ecran şi văd cum

sufletul îşi sună mintea. Ea

nu

era

acasă.…

se deapănă în firul de lună

să poată urzi tristeţea

încă o zi de agonie

la capătul căreia s-au spânzurat secundele

într-un morse universal…

Mi-am lipit urechea

de glasul pământului.

Ce vremelnicie se ascunde

dincolo de noi...

fărâma unui gând pierdut din Pleiade.

Un fluture galactic

numit…

Mi se pare totul foarte straniu

parcă urmăresc fără voia mea finalul unei poveşti necunoscute

scena goală sufletul gol luminile oarbe şi multă linişte

actori închipuiţi joacă rolul pe…

Te-aşteaptă şi azi teiul, mult prea bătrân, stingher,

Să îţi înmoi condeiul, Mărite Templier, 

În seva hrănitoare, izvor de poezie,

Iar crengile lăsate îţi vor zidi…

toamna rănită

de nepăsarea mea

îmi disecă languros gândurile…

ai uneori aromă de șerpoaică

o stalactită ce zâmbește în deșert

Orfeu cu vâslă împărțind în barcă

aceiași doi canini de tigri la desert

și- n scoarța…

îmi plângea lacrimile ochilor,

fără cuvinte, zugrăvite pe fereastra

ce-mi împărţea  

înlăuntrul

şi 

nu ştiai

de ce cu mâna…

Nu-ţi face griji! Nu o să fiu geloasă

Când o să pleci la braţul tău cu ea.

Şi n-am să vă urez o grea angoasă,

Ci fericirea scrisă-n cartea mea.…

Griuri adorm în buzunarul emoției 

plouă insistent plouă mărunt

și viața din crengi se scurge în asfalt

ca și cum n-ar fi existat muguri săltând în lumină

în energia…