Vulcanul din mijlocul frunții
apa vie a mâinilor
pielea noastră
e o incantație fonică a eului fără culoare
cei ce nu-s cu lasoul de flăcări
strâng vânturile
povestea e scrisă demult
fermentația sângelui e doar focalizarea materiei
pe formă
visul ce-și iese din matcă
risipirea în arcul săgeții acordează clipa
fără de puls ni-s drumurile ochilor
de nu freamătă de păsări
pupila
cu vetrele stinse în talpa destinului
nu pâlpâie nici o icoană în irisul candelei
lumea întârzie să-și revendice în țipăt
spațiul vital
nașterea își este sieși pastișă
și răsună de umbre
lumina
doar din zid se vor întoarce acuzator pleoapele
aducând din adâncuri ecoul
genunea
gata să coacă minunea
ne rumenește ursita
pasul
îmbrățișarea
ori de câte ori încercăm să fugim ne devorează galaxiile
oglinzile
se umplu de chipuri ciobite
rădăcinile ne încarcă gura de fructe colcăind de ispite
poate de aceea nu știm nici să trăim nici să murim niciodată până la capăt
doar iluziile unor atingeri imperfecte se împiedică
de noi prin refracții codate
se usucă
și cad în pâlnia unei matrice vorace
lumea
ca un conglomerat neomogen de mistere
nu ne restituie decât prin
smulgere
nimic nu e ceea ce pare decojește râsul petale
din tulpina iubirii
orice notă vom ciopli pe cosmicul portativ al veșniciei
pielea noastră va fi mereu incantația fonică
a luminii
erupția perfectă a vieții
inima
îmbracă duhul
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de chindea maria elena pe Septembrie 18, 2016 la 6:10pm
-
Sunt un om al mareelor, Ginuța! Fluxul și refluxul palpărilor lumii! Câteodată doar pe mine mă acopăr cu apele emoției!
Cu drag
-
Comentariu publicat de gina zaharia pe Septembrie 18, 2016 la 3:15pm
-
visul ce-și iese din matcă
altfel de unde atâta imaginație?
admirație!
-
-
Hihihihi Lisia - cred mai mărturisii odată că o profesoară foarte dragă mie ne dăruii citatul îndemn: ”Cât sunt în lume sunt lumina lumii”! Eu l-am adoptat și de-atunci mă străduiesc să strălucesc! :))) Atât cât pot - uneori doar ca un licurici! :)))
Drag.
-
Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr (da Coza) pe Septembrie 18, 2016 la 2:47am
-
orice notă vom ciopli pe cosmicul portativ al veșniciei
pielea noastră va fi mereu incantația fonică
a luminii
Nu lumina din afară ne luminează viaţa. Tu ai atâta lumină în interior, Gerra, încât luminezi și viețile celorlalți. Drag de versul tău!
-
-
Mulțumesc de vibrație, Valeria! Îmbrățișări!
-
-
Extremistă cum mă știți, ori merg în exces pe intelect ori pe simțuri, Sofy! :)))) Aprind focurile sub cazane și m-arunc în înalt!
Cu drag
-
-
Mă știi Ioane, de nu scapără mai bine îmi văd de alte treburi!:))) La mine de nu-s incendii - sunt seisme! Hihihi...
Cu drag
-
Comentariu publicat de Valeria Merca pe Septembrie 14, 2016 la 5:21am
-
Admiraţie, Gerra!
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Septembrie 13, 2016 la 9:23am
-
De data aceasta conținutul ideii este simțul, cel ce percepe focul și lumina. Mecanismul ce transmite inimii ansamblul simțurilor. Cântat în stil original, liric modernist al Gerrei.
Am citit și am admirat,
Sofy
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Septembrie 13, 2016 la 1:56am
-
va fi mereu
De citat toată poezia.
Foarte vie!
da Coza
Insignă
Despre
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE