Te-am aşteptat
cu privirea prinsă-n începuturi
şi-o cupă cu vin roşu uitat între cuvinte.
la cumpăna dintre a fi şi a nu fi,
înfloreau umbrele iubirii
cu aripi tot mai străvezii.
Te-am aşteptat
cu ramuri înclinate spre apus
şi o ultimă floare de toamnă.
în ispita unui anotimp prea copt,
frunze prea devreme furate
mai sperau încă.
Te-am aşteptat
cu faţa întoarsă spre ţărmul tăcerii
şi-un gând răzvrătit în drum spre neunde.
oare va putea rodi
înainte să cadă
între iluzie şi sunt?
Adaugă un comentariu
Ei, uneori asteptarea este "condimentata" cu intelegere si liniste. Multumesc pentru lectura si comentarii stimati prieteni!
Așteptarea... e bună, dar n-ar strica să fie ceva mai vie.
da Coza
Profund, meditativ.
Am citit cu drag,
aşteptarea este grea, angoasantă şi duce către meditaţie
citit cu plăcere,
Cea mai lungă trenă a timpului, așteptarea...
Am citit cu drag!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE