Târzie floare, crizantemă

[Vasilisia Lazăr]

O, rujă de toamnă cu osul de jad,

Semn palid al verii ce moare,

Îmi ești mângâiere când zilele-mi scad

Şi verdele frunzei mă doare.

 

Petală de perlă şi ultimul vis,

Regină-a tristeţilor toate,

În boabe de lacrimi azi mi te-ai închis

Când frigul prin haină-ţi răzbate.

 

M-apropii de tine şi-n suflet pitesc

O floare-aurie, brumată,

Măcar pentru-o clipă şi eu să-nfloresc,

În iarna ce-mi bate la poartă.

[Vasilisia Lazăr]

Exact așa cred și eu, Grig. Niciodată nu le-am numit așa, ba chiar le-am păstrat și în cameră vreme îndelungată. Îmi plac mult. Le admir, nu doar pentru frumusețea lor, ci și pentru puterea și rezistența lor. Mulțumesc cu drag!

[Grig Salvan]

E vremea crizantemelor, flori târzii, dar atât de bogate și pline de viață, unii el numesc „flori ale morților” datorită unui obicei creștin străbun, eu nu le văd astfel, ci mai degrabă ca flori ale vieții ce înfruntă posomorala toamnei ude și reci și brumele târzii. Îmi place mult cuvântul, atât de popular și la noi în Ardeal, „rujă”, adică o floare plină, bogată și înfoiată. Rujă făcută să reziste brumei și înghețului, cu „os de jad” și „petală de perlă” de care sufletul se agață cu putere în pragul iernii ce va să vie.

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc mult, Floare! Da, crizantema e o puternică și o rezistentă. Drag!

[Vasilisia Lazăr]

Gabi, într-adevăr, s-ar mai îndulci, dar, după cum observi, am folosit de mai multe ori dativul posesiv, fiindcă nu am dorit să fie doar o odă adusă crizantemei, ci am dorit o identificare cu aceasta. Mulțumesc mult! Cu drag!

[gabriel cristea]

O reverberantă elegie autumnală, Lisia! Se poate îndulci cu: ,,În boabe de lacrimi acum te-ai închis". 

[Vasilisia Lazăr]

Da, face parte tot din volumul meu de debut, dar fiind vremea crizantemelor, am zis s-o repostez. I-am mai adus câteva modificări. O postasem de muuuuult tare. Aici sau pe facebook, nu mai știu. Mulțumesc mult, Manuela! Drag! 

[Manuela Munteanu]

Poezia mea preferată dintre toate ale dumneavoastră! Cred că am mai citit-o aici, pentru că o știu. Superbă!