Solidaritate

[Ion Lazăr da Coza]

Ele nu auziseră de

woodoo

că nu erau

telenovele pe vremea aceea

și nici Oreste

nu se născuse dar

o hânaintașă dhe-a lu’ mama

Homida

practica astă vrăjitorie

făceau muierile noastre păpuși-femei

o puneau pe Homidoaia să le descânte

și să le coase

între picioare

bărbații li se-ntorceau acasă

buzați și negri

de supărare că amanta

n-a avut plăcere

după două trei eșece deveneau

iarăși boșimani de apartament

abia acum intru în

chestiune cu adevărat ele

îmbuteliau vinuri fetească albă

fetească neagră

plăvaie

băbească

șarba

merlot

grasă de odobești galbenă de odobeşti

ottonel

muscat-ottonel

sauvignon

cabernet-sauvignon

pinot gris pinot noir dar…

dar și din cele de pe

dealurile chimiei la șapte lei cincizeci kilu’

blestemat fusese parcă

directorul de bacantele lui Bacchus

(puteau fi și-ale lui Dionisos

nu)

că devenise

antialcoolic pân-ntr-acolo că

pe poartă scrise în această

unitate băuturi alcoolice

nu se introduc deși

cu cisternele s-aducea

din vii

vinul de la crame

și le-arăta

și muncitorilor fiola din când

în când

ba îi controla-n bagaje ori vestiare

săptămânal

fa

hai să-l trimitem la

băi două săptămâni zise una cu

păpușa gata pregătită

dimineață erau pe el

cu ochii

din trabant cum debarcară

astea-n cor

acum fa

Homidoaica vâști un ac în șalele

păpușii

o grimasă aproape că mi-l

îngenunche

pe director

dar a doua zi era vesel nevoie-mare

secretara

îi găsise-o

căpușă-n coaste

 

De-ar fi știut îmbuteliatoarele noastre

una ca asta

ar fi cusut-o și pe secretară

’ntre picioare

că directoru’ era-nsurat.

                         din ciclul: La Ghizunie

[Chris]

Da, secretara e de vină! :)))))))) Bieţii oameni, era ca şi cum ai sta în butoiul cu miere fără să te lingi pe degete! :))

Asta am vrut să spun şi eu că vrăjile aproape fac parte din cultură la noi - peste tot, cred că în fiecare sat e/era cineva care făcea vrăji, argint viu, legat cununii şi alte chestii. O ţigancă de la mine din sat, vrăjitoare vestită la vremea ei din câte am înţeles, se pare că a scos o dată o şopârlă dintr-un ou de găină (ştia ea nişte jmecherii iluzioniste), fapt ce i-a tulburat foarte tare pe cei prezenţi la eveniment şi sătenii se cam temeau de ea. Astea din ziua de azi s-au cam diluat, se ţin de prostii cu "hai să-ţi fac dă bani, dă dragoste, dă noroc" şi cusut între picioare :))))

[Ion Lazăr da Coza]

Sofia dragă, scena/acțiunea se petrece la Odobești, deci în zonă. Tărășenia mi-a relatat-o soră-mea (o vajnică îmbuteliatoare!). În colectivul lor de muncă era și o hânaintașă de-a mamei Homida... Și-apoi în orice sat era o babă care descânta, turna cositorul, umbla cu buruieni de leac...

Îmbrățișări,

[Ion Lazăr da Coza]

Gina, îți simt umărul aproape. Mulțumesc!

[Ion Lazăr da Coza]

Rodica - mutatis mutandis - îți mulțumesc pentru acest  un Marin Sorescu moldovean!

[Ion Lazăr da Coza]

Nuța, zici: cred ca esti un partener de conversatie fantastic. Aiiiiii... nici nu știi câtă dreptate ai. De când am descoperit chatul mic, putem stabili de comun acord chiar ora mesei. Cele mai fericite momente sunt cele în care serviciul ne ține departe - nici bipuri nu ne dăm! Am dormi nas în nas, dar io, dacă dorm pe partea dreaptă, sforăăăăiii. Deci spate-n spate! Etc... :)

[Sofia Sincă]

M-am distrat, atât cât pot eu să mă distrez la ora actuală... Textul este magnific, de admirat construcţia lui, potrivirea de cuvinte în stil propriu, măiestrit, umorul magnific.

Dar Domnule, nu ştiu dacă mama Omida poate face parte din ghizunia ta... Eu am înţeles că fac parte doar cei din apropiere, consătenii sau cei din regiune. Parcă sunt puţin geloasă pe vrăjitoare că le-ai amestecat cu acei ţărani inocenţi cu suflet nobil.

Însă, doar tu hotărăşti. Important este că ai obţinut cu prisosinţă efectul scontat.

Apreciere, Sofy!

[Ion Lazăr da Coza]

Iris, recunosc cu toată modestia că expresia boșimani de apartament e reușită, celelalte eșece nu mi le însușesc. :)

[Ion Lazăr da Coza]

Laura, i-am explicitat Nuței ce-nseamnă Ghizunie. Colea-șa mai la vale.

Traminăr, bănuiesc, e un soi de vin. Nu-l știam. Chiar dacă-l știam, nu-l foloseam, cum n-aș folosi zaibăr - păstrez culoarea locală. :)

Te-oi mai îmbrățișa o dată, de nu ți-o fi cu supărare.

[Ion Lazăr da Coza]

Nuța, Ghizunie vine de la vizunie, ăsta vine de la vizuină. Simplu, nu? Eu, în acest proiect, îl folosesc drept toponim, ceea ce e real.

Mulțumesc pentru generoasele remarci.

Îmbrățișări,

[gina zaharia]

Solidarizez cu toţi cei care aprecieză  La Ghizunia ta, cu îmbuteliatoare cu tot:)