Schaltiniena amintirii

[Camelia Ardelean]

Un răsărit se caţără apatic

Pe firul auriu, ţesut de soare;

În gândul Evei, lacrima de floare

Îşi răspândea parfumul carismatic.

 

Îi amintea, din nou, ca în poveste,

Cum se plimbau pe mal de lac carpatic –

El dovedind că dragostea nu este

 

Un simplu joc de inimi, telepatic,

Şi nici un dans pe sârmă, acrobatic,

 

Ce-şi schimbă melodia fără veste…

 

 

[Camelia Ardelean]

Mulţumiri sincere de prezenţă şi votul de încredere: Gina, Mihaela Suciu, Mihaela Chitic, Alex, Vasile Burduşa! Cu prietenie,

[Camelia Ardelean]

Bucuroasă de trecere şi lectură, domnule da Coza! :-) Stimă,

[Camelia Ardelean]

Aşa e, Valery, am lăsat să curgă mesajul în defavoarea rimelor! M-a furat "pesiajul", cum s-ar zice (bine că nu mi se întâmplă la volan)! :-) Îţi mulţumesc şi ţie de popas şi opinie! Amitiee,

[Camelia Ardelean]

Vă mulţumesc mult de susţinere, doamna Sofy! Deocamdată e doar un exerciţiu, sper să revin cu forţe proaspete! :-) Cu stimă,

[Camelia Ardelean]

Doamna Lisia, vă mulţumesc mult de comentariul generos! Aşa este în ce priveşte schaltiniena, cum aţi afirmat; răsfoisem şi eu, la un moment dat, cartea lui Ion Roşioru, dar pe fugă şi dorindu-mi să o fac mai pe îndelete, când voi avea timp. Voisem, de fapt, la momentul respectiv, să scriu o poezie de dragoste, iar "schema", fiindu-mi proaspătă în memorie, m-am gândit s-o experimentez! :-) Este posibil s-o mai "comit" şi în viitor, este o formă (fixă) atrăgătoare şi muzicală. :-) Mulţumesc de apreciere şi sugestii! Cu drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Semn de popas.

da Coza

[Valeria Merca]

Esența/ definiția pentru acest gen de poezie a fost dată de Lisia. Și eu îi apreciez pe cei care se încumetă să experimenteze noul. Găsesc totuși că ai folosit rime destul de facile/ uzitate: soare-floare; poveste- este- veste. E un început promițător, totuși!

Curaj, Camelia!

drag,

[Sofia Sincă]

Apreciez gestul, încercarea de studiu al unei poezii complicate, din punctul meu de vedere.

Și, am citit cu drag!

Sofi

[Vasilisia Lazăr]

Ca formă, poezia respectă parțial cerințele unei schaltiniene, adică este formată din zece versuri, dispuse în patru strofe (catren, terțet, distih și monostih), spune oarecum o poveste, deși e mai mult o poezie de dragoste, și nu una care ar concentra substanța epică a unei întregi povestiri. Majoritatea schaltinienelor sunt inspirate din dramele celor mulți și umiliți de o societate ingrată sau de propriul destin. Apoi mai e o problemă cu ultimul vers. Acesta trebuie să fie întotdeauna de sine stătător și el trebuie să reprezinte chintesența întregului poem. 

O să las aici un link în care găsești mai multe schaltiniene scrise de maestrul Ion Roșioru, cel care a adus acest gen liric la noi.

https://marinifrim.wordpress.com/2013/04/17/ion-rosioru-poeme/

Aștept pe următoarea! :)

Drag,