Iarba dintre stele

[Camelia Ardelean]

(sonet)

 

Păşind încet prin iarba dintre stele,

Împotmoliţi pe dulcele tărâm,

În lanţuri ce nu vreau să le sfărâm,

Alunecăm pe ritmuri de kantéle.

 

Cotrobăind sub finul caldarâm,

Prin rădăcini, cu patimă de Iele,

Ne-am priponit şi sufletu-n atele –

Ajuns-am libertatea s-o urâm.

 

Când cerul îşi deschide călimara,

Cernând pe raiul nostru un poem,

Cu vers călit sub vânturi de Sahara,

 

Incendiat de-al dragostei blestem,

Ne înfruptăm mai aprig din avara

Iluzie cu aerul boem.

[Camelia Ardelean]

Mă bucur, dragă Ana, că textul meu a fost pe lungimea de undă a inimii tale! Mulţumesc pentru cuvintele frumoase, pentru tot! Te îmbrăţişez!

[Camelia Ardelean]

Aici m-ai "prins", J'Arrive, eram "hăt departe" (cu gândul), în căutarea "glonţului" (tău) "leşinat", mă gândeam c-o fi aterizat pe-acolo (prin "iarbă") şi aş putea să-l resuscitez! :-)) Vizita ta este mereu o sărbătoare pentru mine! :-)

[Camelia Ardelean]

Domnule IMC, Silvia Giurgiu, Vasile Burduşa, Mihaela Chitic, Alex, Dorina Cracană, Viorel Grădinariu, Emil Dumitru: mulţumiri sincere pentru popasul în pagina mea şi pentru semnul de apreciere lăsat! Cu prietenie,

[Camelia Ardelean]

Domnule da Coza, din comentariul dvs. nu-mi dau seama dacă v-a plăcut sau nu poezia! :-) Ultimul vers are 10 silabe, la fel ca şi celelalte, cu care formează rimă încrucişată (era o întrebare?)! Despre sentenţiozitatea lui nu ştiu ce să zic, o fi cum ziceţi dvs., eu mă bucur că a ajuns mesajul la cititor(i)! :-) Vă mulţumesc şi dvs. de trecere şi opinie! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Strofa citată de tine, dragă Gina, este şi preferata mea, gândindu-mă că talentul şi inspiraţia ne sunt date, de fapt, de Sus, noi suntem doar antena care le captează! Mulţumiri de suflet pentru tot! Drag,

[Camelia Ardelean]

:-)) Dragă Mihaela, promit să nu-mi smulg părul, mai ales după ce am citit interpretarea ta atât de frumoasă! :-) Dacă "iarba dintre stele" te-a făcut să pluteşti măcar puţin printre ele, eu mă declar satisfăcută! :-) Îţi mulţumesc şi ţie de popas şi apreciere! Îmbrăţişări!

[Camelia Ardelean]

Doamna Lisia, să nu uităm că Eminescu "s-a riscat" mai mult de atât, el a "văzut" chiar o poveste de iubire între o muritoare şi... o stea (Luceafărul), fără teama că ea, muritoarea, s-ar putea "arde" de la "aşa o fierbinţeală"! :-) Universul este un loc/tărâm fascinant (pentru mine), ca întreaga creaţie, de altfel, mult visat/pomenit de îndrăgostiţi (şi "dulce", din punctul lor de vedere), de aceea mi s-a părut frumos să fie şi nişte "iarbă" pe acolo, care să întregească tabloul! :-) Vă mulţumesc de prezenţă şi comentariu şi mă bucur dacă v-a plăcut poezia (a doua parte, mai puţin fierbinte)! :-) Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Vă mulţumesc, doamna Sofy, că aţi poposit pe "iarba dintre stele", alături de mine! :-) Mă bucur dacă v-a plăcut! Cu drag,

[Ion Lazăr da Coza]

Câte silabe are ultimul vers care trebuia să fie mai sentenţios.

da Coza

[gina zaharia]

Când cerul îşi deschide călimara,

Cernând pe raiul nostru un poem,

Cu vers călit sub vânturi de Sahara,

Frumos, frumos!