Roata

[Monica Pester]

Roată, roată, roată duce,

Roată-n roată să se spele,

Roata roții vieții mele,

Roata roții de pe cruce.

Cruce-n steaua nopții, albă,

Cruci mai vechi, mai ponosite,

Cruce-n cruce ca o salbă,

Cruci mai noi, nefolosite.

Ochi în ochi din poartă-n poartă,

Ochiul, carnea o seduce,

Taină veche ca o roată,

Cu pecețile în cruce.

Roată în vârtejul sorții, 

Roată-n spinul de pe cruce,

Nu-i răgaz pe drumul morții,

Câți Golgota or să urce ?

Toată viața ne e  roată,

Noi,  ca saltimbanci pe ea,

Mai avem de dat o plată, 

Crucea nu e cea mai rea.

[Chris]

cred ca am mai citit textul acesta, desi pare un joc de cuvinte sau un exercitiu, imbinarea celor 2 simboluri da textului un sens mult mai profund. nu stiu de unde a venit inspiratia pentru text, dar sa mai vina...

[bolache alexandru]

I poezie în care găsim două simboluri puternice roata zi crucea... Calea și destinul. Roata ca simbol al repetării obsesive a vieții și crucea ca simbol al victoriei asupra morții...Da, crucea nu e cea mai rea! 

[Vasilisia Lazăr]

Frumos, Monica, și ca idee, și ca alcătuire, construcție. Stăpânești mult mai bine versul mai scurt, metrica aceasta, nu ne mai împiedicăm deloc. Îmi plac jocurile de cuvinte folosite, dau frumusețe și muzicalitate, dar și spun ceva, iar asta nu-i puțin. Felicitări!

[gabriel cristea]

Mulțumesc asemenea, doamnă Monica Pester! 

[Monica Pester]

Ați simțit bine mesajul, dle Gabriel. Onorată ! Crucea este cel mai puternic simbol al vieții .Și nu numai în într-o anume cultură. Ca mica informație anatomică. Inima noastră, cordul, este împărțit în patru camere , 2 atrii și 2 ventricole, pritr-un perete în formă  de cruce. Pulsarea sângelui în corp se face în sensul în care noi ne facem cruce, de sus în jos și de la dreapta la stânga. Sunt observațiile unor medici biologi care studiaza holist construcția și fiziopatologia umană, integrând astfel omul în Univers și Universul în om . Seară minunată !

[gabriel cristea]

Această obsesivă repetiție, precum și împletirea sinuoasă a cuvintelor în jurul celor două simboluri universale  imprimă poeziei un perpetuum mobile. E un poem de impact, bine realizat! 

[Monica Pester]

Bună idee, Manuela. De gândit.

[Manuela Munteanu]

Ar fi tare interesantă recitarea acestei poezii. Am citit cu plăcere.

[Monica Pester]

O simbioză , pe cât de viabilă pe atât de cuprinzătoare și puternică. Eu am simțit-o ca talisman . Iar crucea, este semnul nostru distinctiv și ne ușurează viața când o onorăm. 

Mulțumesc Dan, mulțumesc Nikol pentru  intervențiile și susținerea voastră !

[Nikol MerBreM]

Viața ca o roată se derulează dintr-o cruce în alta, așa este! Mi-a plăcut ideea pe care este construită poezia, precum mi-a plăcut și muzicalitatea ei, cu fațete de descântec. Frumos!

Drag,

Nikol