Renaștere

[Monica Pester]

... Și mă grăbesc spre nicăieri,

Mă-mbarc în ultimul  vapor

Să scap de vechii temniceri,

Sunt emisarul călător.

Iluzii seci în lumi de basm,

În ghețuri și încinse iaduri

Ardeam în fiecare spasm,

Păduri treceam, ape în vaduri.

Când se-nclinau  urșii a rugă 

Lupii bătrâni mă salutau.

Iar cerbii se opreau din fugă,

Cu ochi închiși mă-adulmecau.

Era un tremur în pădure,

Intram în vastul meu regat,

N-aveam în mână nici secure

Nici funii groase de legat.

Valsam pe a candorii geană

Cu grație de cap regal,

Cosițe dalbe de Ileană,

Niciunde nu aveam egal

. . . 

Și se-nvrăjbi deodată marea,

Valul puternic apăru,

De-ntunecă seninul, zarea,

Și totul negru se făcu.

În adăpost intrară toate,

Căzu amurgul dintr-o dat

Doar inima încă se zbate,

Și speră că nu am plecat.

[Vasilisia Lazăr]

mă-adulmecau / m-adulmecau

Valul puternic apăru / Puternic valul apăru (ca să nu mai ai rupere de ritm)

dintr-o dat / dintr-odat'

Mi se pare mie sau nu ai corelat corect timpul verbelor? Începi cu prezentul în prima strofă, apoi ai trecutul în următoarele trei. Nu știu, poate e bine s-o separi și pe ea cum ai făcut cu ultimele două, dar așa nu se leagă ideile. Altfel, plăcut.

Vezi că ai mai multe blancuri în plus. Ai și înaintea punctelor de suspensie.

[Grig Salvan]

Ce îmi place să găsesc mereu în textele tale e acea candoare și frământare oarecum adolescentină care răzbate din fiecare vers și catren, acea abordare oarecum inocentă și curajoasă a gravelor teme existențiale, a Existenței în grandoarea și totodată oroarea ei, curajul de a folosi expresii tari și imagini cumva apocaliptice, de sfârșit de lume.

[bolache alexandru]

O poezie frumoasă cu un univers sălbatic din care nu lipsesc urși, lupi, cerbi dar și cosițele unei Ilene adică toate elementele pentru o poveste deosebită, pentru o noua călătorie deasupra mării înspumate...

[Monica Pester]

Źici tu, Poete ?

Mă gândesc la impresia pe care am lăsat-o, să nu fie disproporționată față de realitate. Ești mult prea generos . Dar, firește, având încredere în simțul tau de a găsi negăsitul, promit că voi lucra la piesa asta. 

Din inimă mulțumesc,  

Poete,

[petrut dan]

Totuși ar trebui ca imaginile să fie subordonate ideii, dacă te hotărăști ce vrei să spui ar ieși un poem, dar cum ți-am mai spus tematica ta nu prea se simte în largul ei din cauza constrângerii formei, vrei să scrii (și) vers clasic, ok,  alege o idee mai simplu de expus ce poate fi tratată și telegrafic, altfel spus idei bune ai... scrie și-n formă liberă textul ăsta și ai să vezi diferența, cu drag!