Reflexii (dialog literar-artistic Gina Zaharia – Mihai Cătrună). 35. Într-o lojă de circ

[mihai catruna]

          Aflaţi la al treilea proiect de acest fel – primele două fiind Lanţuri (2011) şi Reverie albastră (2013) – scriitoarea Gina ZAHARIA şi artistul plastic Mihai CĂTRUNĂ, cu frumoasa şi imaculata zăpadă a iernii anului de graţie 2015 pe umeri şi în plete, dar cu primăveri calde în priviri şi în suflete (cât despre talent nici nu pomenim – el prisosind!), pornesc iarăşi împreună, la mijloc de februarie, pe un nou drum într-ale versului şi imaginii. Dacă în celelalte două reuşite, pictorul şi poeta şi-au înlănţuit creaţiile într-un tangou aprins, flăcările contopindu-se fastuos şi ameţitor, de data aceasta poeta promite un vals de gală unde versul ei se lasă inspirat/reflectat din/de creaţiile artistului.

          Site-ul ÎNSEMNE CULTURALE se simte încă o dată onorat să fie gazda acestui eveniment și își îndeamnă membrii şi vizitatorii să calce pragul unui colţ din Parnas numit Reflexii.

                                                                                                                                    Ion Lazăr da Coza

reflexii (Gina Zaharia)

 

fire de păianjen contemplând

murmurul soarelui

ghem emoțional

am zărit

se înviorează tăceri

ori fac tumbe înainte de a deveni balerine

pe talere de foc

șah-mat

și o mie de vorbe descos lanțuri aurii

 

o rază din loc în loc întâmplătoare

poți fi tu aceea

important să ai curajul de a țese alături de mine

reflexii

până dincolo de cer

o pantomimă flămândă la masa unui restaurator de glorii

 

vom înnopta într-un clișeu

nu te teme

morile de vânt jură că nu ne cunosc

adevărul

am furat secretul cosașului din adâncuri

știi

metropole hoinăresc prin gândul meu

să le aducem acasă

Notă:

          Deoarece mulți dintre membrii acestui site nu se aflau aici când s-au derulat celelalte două proiecte (devenite ulterior cărți tipărite), cred că se fac necesare câteva explicații. :)

          Mihai a postat primul portret după care Gina a intrat în postare și a atașat poezia inspirată de tușele artistului. Acesta a fost doar începutul și se vede sus, în postarea de față. Restul proiectului se derulează doar la comentarii. Mihai intră, postează un comentariu care reprezintă un alt portret, iar Gina îl secondează cu o altă poezie. Am hotărât ca și la comentarii Gina să intre în postarea lui Mihai și să atașeze poezia aferentă pentru a exista o logică, pentru a nu se rătăci portretul de poezie. D-voastră, cititorii, trebuie doar să căutați la comentarii ultima lor postare (portret-poezie) și să lăsați impresiile, eventual sugestiile (tot la comentarii). Părerile d-voastră contează mult!

          Ținând cont de modul în care se desfășoară proiectul, administrația site-ului a hotărât să aducă mereu în actualitate această pagină. Ea include (și va include în final) zeci de poezii și lucrări de grafică pe care ni le-am dori adunate într-o carte (o altă carte!).

          Pentru o imagine de ansamblu a proiectului vizitați și pagina: „Reflexii”. Aceasta se va actualiza cu fiecare nouă postare a autorilor.

                                                                                                                                                                                                   Vasilisia Lazăr

[mihai catruna]

f frumos se deruleaza totul...sunt uimit si multumesc tuturor...eu nu prea ma implic asa cu mesaje...ma simt mai putin atras de cuvinte..si dealtfel este Gina cea care este o profesionista a cuvintelor frumoase..si aici si in poeme...mii de scuze ca apar rar...pt mine imaginile vorbesc...si cam atat...

dar prietenia aratata si sustinerea celorlalti ma fac sa ma simt vinovat de tacere...

oricum multumesc Ginei pt tot...fara ea..niciun proiect comun nu ar fi fost ...

[Sofia Sincă]

Privind portretul, apoi, citind versurile simți cum iese la lumină unicitatea artelor îmbinate prin coincidență și prin mijloacele naturale de expresii. Conexiuni terestre asociate cu cele divine trezesc senzualitatea simultană a simțurilor. Portret și poezie... poezie și pictură...

Fascinație,

Sofy

[Valeria Merca]

...

''în miezul deșertului în potcoavele ploilor în minunea din tăcerea a treia

 

când luna va coborî în adâncuri

să-mi spui ca-i a mea

în serile reci s-o îmbraci cu tine s-o urmez în caravanele paradisului

unde vulcanii cântă la pian

cu inima ta''

Draga mea Gina, cu adevarat fuziunea portret- poezie imi e benefica. Incantata mereu!

[gina zaharia]

Corina, mulțumim! Două pagini își caută coperțile, cam asta cred că este :)

Îmbrățișări, cu mare drag!

[gina zaharia]

Arta îți dă posibilitatea să urci în caravanele paradisului, Lisia, și cum n-aș profita de acest lucru dacă tot aflu un peron sub fereastra mea? Adevărat, providența a făcut ca poezia mea să se agațe de arta lui Mihai, dar oricărui poet cred că i se poate întâmpla asta.  Citesc pe alte site-uri ori pe facebook poezii poate cu mult mai reușite inspirate din aceeași creație, deosebirea este că aici, pe Însemne Culturale, am făcut încă un pas împreună, probabil și din faptul că Mihai îmi cunoaște stilul și are încrederea că așa cum am dus primele două proiecte la bun sfârșit îl vom duce și pe acesta. Contează foarte mult și încurajarea voastră, a prietenilor. Aș fi putut, foarte bine, să adaug câte o poezie deja existentă la fiecare imagine și, în scurt timp, cartea ar fi fost gata. Consider însă că are mult mai mult farmec spontaneitatea, faptul că nici eu nu știu dacă următoarea imagine îmi va dicta versuri vesele ori mai puțin optimiste. Acum am privit în ochii aceștia și am văzut o pleiadă de culori care-i șopteau numele. Și se cheamă fericire! Fericită sunt și eu că vă am și, Doamne, sunt atât de bogată!

Mulțumesc, Lisia, mulțumesc, Mihai!

[Vasilisia Lazăr]

Dragii mei, Gina și Mihai, câţi iubitori de frumos nu au găsit alinare, mângâiere şi dreptul cuvenit la visare în opera voastră, eheeei!... Poezia din cuvinte vs. poezia din linii și culori. Minunat! Drumurile vieţii şi creaţiei voastre v-au purtat în orizonturi îndepărtate, însă, porniţi pe cărări diferite, spre nemărginirea lumii şi a artei, v-a fost dat de mai multe ori să vă încrucișați liniile vieţii. De două ori aici, pe Însemne. Sunteți inepuizabili!

Reverență de aprilie,

[mihai catruna]

în caravanele paradisului (Gina Zaharia)

 

dulcea mea depărtare

sunt eu vinovată că s-au îndrăgostit toate țărmurile deodată

nu vezi că port boabele fericirii tale

cu un curaj demențial

fără să știu cât fără să știu până unde

 

gleznele mele palmele tale sângele nostru în toți macii

voi ține un discurs despre asta

acum îmi vin cuvintele mă imploră să le șoptesc

să nu uit nici iedera care ne ține captivi cât să te strig

deasupra munților

în șuierul vântului

în clocotul norilor

cu flori de păpădie din neamuri de alb

 

vâltoarea să-mi umple pieptul cu tine

să-mi strâng privirile stângace să le duc mai încolo

din ele copaci să se întâmple

sălbatici și roditori

în miezul deșertului în potcoavele ploilor în minunea din tăcerea a treia

 

când luna va coborî în adâncuri

să-mi spui ca-i a mea

în serile reci s-o îmbraci cu tine s-o urmez în caravanele paradisului

unde vulcanii cântă la pian

cu inima ta

[Corina Militaru]

Minunați sunteți! Admirație! :)

[gina zaharia]

Găbița, m-ai pus pe gânduri :)))  Am dat de-un colier de șoapte și-l mai pun, din când în când, la gâtul clipelor :)

Mulțumesc, draga mea!

[Gabriela Grădinariu]

Gina, tu și gândești în metafore?!... Risipă de frumos reflectat din alb-negrul meditativ al desenelor în curcubeul cuvântului meșteșugit. O încântare, felicitări!