Pupăza şi vulpea (fabulă)

[Camelia Ardelean]

O pupăză de modă veche

Lucra odat’ la un goblen;

I s-a prelins pe la ureche

Că vulpea-şi vinde-un Citroen.

 

Cu gândul la confort şi fală,

Se îndreptă spre telefon

(Visând intrarea-i triumfală

În micul codru anglofon):

 

- Hello, cumătră, eşti acasă?

I want to come, to see your car!

I am... o specie de rasă,

Ok la „chapter”-ul bancar!

 

Mi-am cumpărat şi bicicletă,

(Deja-i un lucru perimat),

Avut-am şi cabrioletă,

Nu că ar fi vreun păcat!

 

Încet-încet, veni momentul

Să mă modernizez şi eu,

Nu mă-ncuscresc cu indolentul

Ce se numeşte cimpanzeu!

 

- I’m here, of course! rosti roşcata,

Cu un calup de miere-n glas.

Ţi-o dau chiar azi pe „Bucălata”

(Cum o dezmierd de bun-rămas)!

 

Mi-s văduvă, biata de mine,

N-am ce să fac cu trei maşini,

Am rate de plătit, în fine...

N-aş oferi-o la străini!

 

Îi spuse-ndată de chiulasă,

Kilometraj şi culbutor,

Că-i un model de primă clasă,

Nu sărăcie de tractor!

 

Îi pomeni de baterie,

De anvelope şi de jenţi,

Că o aşa bijuterie

N-ar da-o pe un sac de cenţi!

 

Că stă „ca lumea” cu jiclorul,

Carburatorul şi biela,

Că o să-i ducă groaznic dorul,

Ca mândrul prinţ lui Cinderella.

 

Un „conversation” plin de vervă,

Ce pe moţată o stârni –

Pe vulpea cu o foame-acerbă,

Un minuţel n-o bănui.

 

Îşi deteră-ntâlnire-n grabă

Într-o poiană, către nord;

Şireata, slabă ca o gloabă,

Scăpată de-un atac de cord,

 

Înaintă spre îngâmfată

Şi cu o labă peste cioc,

O transformă pe-„aristocrată”

Într-un meniu, cu tot cu coc.

 

Când făloşenia e mare,

Atenţia e tot mai mică;

O năzuinţă de-afirmare,

Câteodată-i inamică.

 

 

 

 

 

 

[Camelia Ardelean]

Vasile Burduşa: mulţumesc de prezenţă şi votul de încredere! Cu prietenie,

[Camelia Ardelean]

:-))) Adina, ce nu face omul de amorul artei (poeziei)? Învaţă chiar şi piesele unei maşini! :-) Mă bucur dacă ţi-a plăcut şi te-a făcut să zâmbeşti! Mulţumesc mult de cuvintele frumoase! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Doamna Sofy, mă bucur că aţi rezonat cu genul meu de umor! :-) Mulţumesc de popas şi apreciere! Preţuire,

[Camelia Ardelean]

Mulţumesc de popas, J'Arrive! :-) Cu prietenie,

[Camelia Ardelean]

Dragă Laura, mărturisesc că şi pe mine mă surprinde "aplecarea" mea către fabulă, mai ales că nu mi-am propus niciodată să "atac" acest gen literar! Cu atât mai mult, mă bucur dacă ţi-a fost pe plac şi îţi mulţumesc de popas şi semn! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Mulţumesc pentru aprecierea sinceră, domnule da Coza! :-) Cu stimă,

[Camelia Ardelean]

:-)) Ma chere Valery, sincer vorbind, nu eu îmi aleg personajele, mai degrabă mă aleg ele pe mine! În cazul de faţă, pupăza m-a trezit într-o dimineaţă din somn, eu am ales ulterior doar vulpea! :-) Nici eu nu am citit fabule ale scriitorilor zilelor noastre, cu excepţia celor scrise de mama, într-una din cărţile ei pentru copii. De fapt, nu am mai citit deloc fabule, de pe vremea când eram la şcoală, ultimele fiind ale lui Anton Pann, cu al cărui volum am crescut la capul patului (poate de acolo mi se trage!). :-))

Mă bucur dacă ţi-a plăcut şi ţi-a adus un zâmbet pe buze, acesta era şi scopul, până la urmă! Mulţumesc de comentariu şi aprecieri! Amitiee,

[Camelia Ardelean]

Mă bucur, Nikol, că ai fost pe aceeaşi lungime de undă! :-) Mulţumesc de popas şi semn! Cu prietenie, 

[Camelia Ardelean]

Aşa e, domnule Cicu, fiecare cu morala lui! :-) Acesta este şi farmecul, de fapt, că fiecare percepe versurile în felul său, după cum spunea cineva, cred că pe acest site: "Poezia are atâtea feţe, câţi cititori are!" Vă mulţumesc mult pentru faţa luminoasă cu care aţi privit spre poezia mea! :-) Drag,

[Adina Speranta]

Place, place! Felicitari , Camelia! :) 

(De unde știi atâtea despre piesele de mașină? )...:)))