Plante gemene

[Lucretia Ionescu Buiciuc]

 

                        Fratelui meu geamăn, doctor Dan Buiciuc

 

În grădină au răsărit două plante

ce aveau culoarea albastră,

cu frunzele buclate ca părul copiilor mici,

care aleargă, împiedicându-se,

se ridică fără a mai privi în urmă

şi râd,  când se lovesc la umărul

pe care se vor aşeza aşteptările.

O plantă se căţăra, grăbită, pe zidul neted ca-n palmă

ca să privească tristeţea de sus,

să arunce spre cealaltă bucăţi de busuioc şi mir.

S-a înălţat planta prin propria-i putere,

a întins crengile dătătoare de bine spre pământul nerecunoscător

unde leneveau florile de crin şi de lavandă

într-o simfonie de culori sfidătoare.

Cealaltă plantă îşi îndrepta privirea admirativă

spre cea de sus,

încercând să atingă cu frunzele de cerneală

crengile dătătoare de bine,

însă a uitat să citească Biblia, să ierte

când n-a fost iertată,

să spere  când a fost dezamăgită,

să creadă că e sătulă când a fost flămândă.

Pe tulpină au apărut literele mari şi mici,

frunzele au devenit foi de hârtie

ce se înnegreau înainte de vreme

şi n-avea putere să se agaţe, ploaia,

ce nu se mai oprea, îi putrezise o parte din suflet.

Zidul începuseră  să se crape pe alocuri,

planta agăţătoare obosiseră de atâtea răutăţi,

din crăpături ieşeau năpârci  ce se furişau,

la miez de noapte, spre livada plină cu flori de crin

A întins braţele spre Dumnezeu, cerându-i iertare,

dar NU!, a fost prea târziu

sau, poate, n-a aruncat destul busuioc şi mir…

încet, încet, a coborât de pe zidul sfărâmicios,

 a întins, smerit, braţele spre cealaltă plantă

şi lacrima Domnului a unit două destine.

[Gabriela Grădinariu]

 Un șir de   metafore , comparații și personificări inspirate   . Așezate altfel poate ar avea altă valoare .

[Chris]

Cu plăcerea lecturii,

[Sofia Sincă]

Tot parabolă aş numi textul. Se foloseşte de  unele elemente ale naturii, care înlocuiesc fiinţe umane, iar printre rânduri, subtil există un caracter moral, pilduitor. De fapt este o poveste aşa cum evocă titlul şi dedicaţia.

Zidul începuseră, planta agăţătoare obosiseră - perfectul simplu folosit incorect: zidul începuse, planta agăţătoare obosise. Forma pe care ai scris-o tu este la plural.

Am citit cu plăcere, Sofy!

[Ion Lazăr da Coza]

Un oarecare fior există, dar cam diluat.

da Coza

[Lucretia Ionescu Buiciuc]

va multumesc

[Vasilisia Lazăr]

răutăţii, - răutăți

Poveste emoționantă. Le doresc viață lungă celor două plante gemene!

Ca poezie, cam explicită și cam lungă, zic eu, dar e părerea mea.