Înserare

[nicolae vaduva]

 

Văd cum terasele-nchid,

cum frunzele plopilor bat;

din lună se scurge-un lichid

direct la mine-n ficat.

 

O haită răzleață, andante,

de maidanezi, mă înjură,

l-aș chema, să vină, pe Dante,

s-o luăm, spre infern, pe centură.

 

Dar ce leuștean să mai vie!...

În clipele aceastea ciudate

când beau divina tărie

a clipelor de mult expirate.

 

În seara, aceasta, nasoală,

din parcul, acesta, central,

m-aș duce să-i cer o țigară

lui Dumnezeu, personal.

 

 

[Mihaela Suciu]

Ce-ar fi să cereți două?

[Ana Cîmpeanu]

Câteva accente autoironice. Am citit multe poezii mult mai bune semnate de dumneavoastră.