Vă întreb; Cine-i de vină, când e loc destul sub soare
Să trăim, întru iubire, pân' la ultima suflare
Când se-ntrec, în triluri scurte, păsările cântătoare
Ar putea fi vinovate și-acuzate de trădare?
Și mă-ntreb fără răspuns - vina cine-o poartă oare?!
Buturuga ce răstoarnă roata carului cel mare?
Vulturul ce smulge miala și o fură prinsă-n gheare?
Cega ce-și depune icra pe Dunărea curgătoare
să-i migreze din balasturi tot puietul către Mare
Sau Neomul, prea mojicul, fără scrupul și pudoare
ce-și făcu de râs sorgintea printre necuvântătoare!?
Pasămite că Neomul ajustat la-nfățișare
e relicva hibridată dintr-o simplă-ncrucișare
Un homúnculus uscat, o fosilă vorbitoare,
cu aspect de coprolit și miasmă 'nțepătoare –
Căci mă doare când, Neomul, cel cu mâini și cu picioare
Îmi vorbește despre suflet ca un înger din altare,
Dar uitându-mă în urmă, fapta sa e grăitoare
Și vă-ntreb, la hominide, ce jivină e mai mare?!
Adaugă un comentariu
Dragilor dragi, vă mulțumesc mult pentru popasul domnesc pe care l-ați făcut în casă sufletului meu simțind și gândind la fel!
S-aveam parte de oameni! ❤️
frumos, Radita, de acord cu tine, mi-a placut!
bine subliniat Neomul în poemul tău
și eu, ca și alții, sper ca Neomul să devină OM, dar până atunci mai e mult...
admirație!
O diatribă crudă și dură ce-mi amintește de virulența din „scrisorile” lui Eminescu la adresa „figurilor” din epoca sa.
Sau Neomul, prea mojicul, fără scrupul și pudoare
ce-și făcu de râs sorgintea printre necuvântătoare!?
Pasămite că Neomul ajustat la-nfățișare
e relicva hibridată dintr-o simplă-ncrucișare
Un homúnculus uscat, o fosilă vorbitoare,
cu aspect de coprolit și miasmă 'nțepătoare – acest neom il banuiesc ca o ramura a speciei umane dar daca in fiecare este de fapt un neomm ....cine este de vina ...sa zicem ca Darwin....ferice de cei ce inca pot iubi si intelege chiar din mijlocul razboiului sau al mlastinii....neoamenii sunt praful ce nici norii nu-l stropesc cu ploaie....
Știi Rădița, mie îmi place foarte mult SF-ul. Îmi amintesc de o povestire intitulată „Ceea ce suntem” în care niște pământeni-pionieri exploratori ai altor planete și civilizații, aterizează pe o planetă aparent primitivă, cumva aflată într-o epocă a lemnului. La primele contacte cu băștinașii, pământenii constată cu stupoare că atingerea noastră le produce arsuri, privirea îi hipnotizează, vocea produce cutremure care fac falii mari în solul lor - într-un cuvânt, suntem o fabrică de dezastre pentru altfel de civilizații. Și când sunt izgoniți de pe planetă, în modulul intergalactic văd că bastonul pe care-l luaseră de pe planetă pentru a ajuta entorsei unuia din ei înmuguriseră niște senzaționale flori. Atunci și-au amintit toate sculpturile colibelor pe care le pipăiseră uimiți și încântați. Deci, au realizat că dincolo de o fabrică de chimicale corozive suntem și cei ce fac să înflorească lucruri la atingere.... Deci, putem fi neoameni dar și supraoameni - nu-ți pierde speranța în esența identitară!
Un poem bine scris cu mesaj clar și spun eu pe alocuri adevărat... Totuși nu e un pic prea dur? Da, omul e in stare de atrocități fără limite dar tot el este creația Domnului și și-a lăsat amprenta și în mod pozitiv...
Nu pot, după comul complex al Lisiei, decât să fiu de acord cu ea și să-mi exprim speranța că rasa umană își va demonstra odată umanitatea în integritate, că-și va folosi rațional instinctele, nu va fi doar o pradă a lor! Dar cum în cursa aceasta pentru evoluție nu pornim toți odată și cu aceleași înzestrări - evident că dorința mea-i o utopie! Și tot voința ne va câștiga sau ne va pierde umanitatea! Zarurile sunt la noi!
Bun poem!
„Homo homini lupus est” Și nu doar pentru om.
„Luaţi seama că omul întrece în răutate animalele, şi n-o face din fire, precum acestea, ci din voinţă! Pe oamenii lipsiţi de demnitate îi numea «câini», pe iubitorii de plăceri «cai bine hrăniţi», pe cei neghiobi îi numea «măgari». Omul stăpânit de patimi se poartă ca animalele necuvântătoare, care sunt lipsite de raţiune şi prin acest lucru se coboară la nivelul animalelor.” ( Sf. Ioan Gură de Aur)
Omul, ființă complexă, este încununarea creației, nu verigă în lanțul evoluției, ci rege și stăpân. Cine își permite să fie neom, oricând poate sta în cocina porcilor și să mănânce din troc. Mesajul tău e clar, Rădița. Și doare. Ai scris o poezie bună, iar tehnica este impecabilă. O cârcoteală tot am, c-așa-s eu... :))
Ce e cu atâtea virgule puse greșit?
Să trăim întru iubire, pân' la ultima suflare / Să trăim, întru iubire, pân' la ultima suflare
Când se-ntrec în triluri scurte, păsările cântătoare / Când se-ntrec, în triluri scurte, păsările cântătoare
Ar putea, fi vinovate și-acuzate de trădare? / Ar putea fi vinovate și-acuzate de trădare?
Și mă-ntreb fără răspuns - vina, cine-o poartă oare?! / Și mă-ntreb fără răspuns - vina cine-o poartă oare?!
Am citit și am apreciat. Cu drag!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2025 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE