mere-n livadă (valentă)

[Stanescu Valentin]

 

                                                        „precum într-o peșteră unde stropii ieșind prin pereți

                                                                       te fac să crezi că e goală

                                                                       descopăr imagini cu oameni dansând lângă focul din vatra

                                                                        de lut -

                                                                        avansul misticului în fața științei

                                                                        pune deoparte din căderea omului câteva mere

                                                                        ce nu vor ști niciodată de ce se sperie o femeie”

                                                                                                 (Petruţ Dan)

 

                                          mere-n livadă

                                           gătită-n strai

                                                    pare un

                                                      colţ de

                                                            rai

 

                                                                mere-n livadă

                                                                rupte cu sârg

                                                                dispar

                                                                mere-n

                                                                pârg

 

                                     mere-n livadă

                                           urlă Bunic

                                              eu tresar

                                                  mă fac

                                                       mic

 

                                                           mere-n livadă

                                                           după perdea

                                                           se-ascunde

                                                           sigur

                                                           Ea...

[Stanescu Valentin]

Doamnă Maria, va sunt recunoscător pentru o nouă vizită în plaiul Valentelor. Acestea par a fi un joc de cuvinte dar starea pe care o trăiesc atunci când mă cheamă la întâlnire este deosebită de cotidianul lui a avea pentru a fi… Cuvintele se alătură cu mare grijă în formarea unei imagini şi se întorc precum un bumerang să îmi bucure sufletul. Nu ştiu alţii cum scriu dar eu…

 

[Stanescu Valentin]

Mihai, să ne inspirăm reciproc iar energia gândurilor noastre să contribuie la întărirea binele din jur în lumea aceasta din ce în ce mai îndepărtată de NOI!

[Stanescu Valentin]

Ramona, frecventezi cu drag lumea Valentelor şi transmiţi bucurie prin cuvintele pe care mi le dăruieşti. Mulţumesc pentru trecere!

[chindea maria elena]

Incitante turnările ambroziei în cupe diferite, Valentin. Paleta filtrelor noastre e infinită, înțelegerile capătă nuanțe uluitoare care adâncesc taina manifestării în această dimensiune. Jocul formelor ispitește și cucerește!

[Mihai Katin]

poemul   are  minunata   aroma  a formei  in care  versurile  se  deschid  parca din metaforele toamnei... 

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Un frumos joc de cuvinte.