frigul de la șase dimineața

[Nuta Craciun]

   

muzica este lucrul care doare cel mai puțin
întorc discul pe cealaltă parte și ascult
mereu îndrăgostit de tinerețe și de întâmplare

o iluzie a rătăcit orbindu-mi ființa în noaptea în care

am văzut lumina curgând prin venele tale
aveai un zeu în privire
care îmi amintea de o istorie povestită greșit

timpul își împinge trenurile goale pe șinele lustruite
tot așa cum viața mea trece obosită
printre cuvinte

și urmele tale nu mă urmează
și gura mea e incapabilă să te cheme
în asprul frig de la șase dimineața
plin de întrebări fără răspuns
ca o ușă care își închide zgomotul la spate

[Nuta Craciun]

Multumesc mult, Valeria Merca, Nădejde Angelina, Vasilisia Lazăr, Mihaela Popa,  Chris, mă bucur de semnele voastre de apropiere si va asigur de respectul si aprecierea mea.  Să ne citim cu bine!! 

[Chris]

trist, apasator, am rezonat mult cu ultima strofa

frumos...

[Mihaela Popa]

sublim!

"muzica este lucrul care doare cel mai puțin
întorc discul pe cealaltă parte și ascult
mereu îndrăgostit de tinerețe și de întâmplare"

[Vasilisia Lazăr]

timpul își împinge trenurile goale pe șinele lustruite
tot așa cum viața mea trece obosită
printre cuvinte

Și cuvintele tale devin nemuritoare, Nuța. Superb!

[Nădejde Angelina]

Trist, dar atât de frumos...

[Valeria Merca]

Impresionant! O complexitate de trăiri, învăluite în tristețe. Mi-a plăcut mult!

[Nuta Craciun]

Sofi, eu cred ca in general ne scriem mai bine tristetile decat bucuriile.

Bucuriile se traiesc, iti ocupa tot timpul ... tristetile sunt apasatoare, sunt lungi si grele, le scriem

si asa ne eliberam de ele. 

Multumesc de apreciere, sfarsit de saptamana cu bucurii!  

[Sofia Sincă]

Măsura timpul de către suflet este de fapt clipa. Viața este temporală, iar timpul diferit la fiecare dintre vârste.

Poem meditativ, nostalgic, trist, apăsător. Dar ce ar fi poetul dacă nu ar avea și tristețe?!

Mi-a plăcut poemul tău, Nuța!

Sofi

[Nuta Craciun]

Multumesc,  Ada Nemescu, de  semnul frumos, de citirea pe acelasi portativ si de rezonanta la trenuri, 

desi la tine e explicabila aceasta rezonanta iar la mine recunosc ca a inceput sa devina o obsesie. 

Sper sa nu dureze prea mult, nici sa nu-mi deraieze ... doar sa-mi plimbe  intrebarile dintr-o gara in alta, pana vor veni si raspunsurile sa-mi lumineze frigul de la sase dimineata.   :) 

Faine versurile din replica, m-au bucurat, multumesc inca o data de trecere si de semn!  

Cu drag, aceeasi pretuire!  

[Ada Nemescu]

...muzica vindecă și umbrele de ele

și zgomote se schimbă în refren

așa mă doare urma unui tren!

l-aș preschimba-n corabie cu vele

am rezonat cu poemul acesta. De tinerețe murim totți de drag și dor, de întâmplări și urma lor!

în plus sunt CFR-istă și nu pot paralelismul șinelor, din minte, să scot...

mereu cu admirație, aDa nemescu