Fărâmă de timp

[Dan Mitrache]

Să fur secunda unui răsărit,

Dar câtă lume e deja în ea,

Câţi nu şi-au anunţat apoi, vădit,

Dorinţa de-a plăti, spre-a o avea…

 

Am închis ochii, urmărind mental

O rază, ce creştea timid din mare

Şi am simţit în sufletu-mi, spontan,

Căldura dimineţii unui soare,

 

M-am rezemat pe puntea unui gând

Şi-am savurat secunda, pe-ndelete,

Multiplicând-o-n ani, ce pe pământ

Uşor depune-un fin argint în plete

 

Şi-am risipit-o în neant, voit,

Să fericească-n veci oameni de bine,

Ci doar un strop în suflet mi-am oprit,

Fărâma mea de timp… pentru iubire.

[Dan Mitrache]

Mulţumesc frumos pentru eleganţa , pentru diplomaţia comentariului,  pentru cuvântul bun, Valeria Merca! Ce-aş mai putea spune... poate doar precum Abba: "I cross the street, I have a dream..." Am luat notă şi de ultimul comentariu la postarea mea, cel de astăzi, evident siderat! Nici măcar o secundă nu mi-a trecut prin cap că o sărmană poezie poate stârni... frumuseţea sufletului omenesc de o astfel de manieră! Cu tot respectul, nu doresc nicio replică, niciun răspuns. Nu le merit, în calitatea mea de cioară, conferită cu atâta generozitate...! Totuşi în calitatea mea de om, ţin să salut toţi membrii acestui site, cu respect nedisimulat şi să urez tuturor numai de bine! O zi bună!

                                                                                                                                 Semnează, evident, un oarecare.

[Ion Lazăr da Coza]

Cioara își vede puii albi, se spune.

da Coza

[Valeria Merca]

Chiar dacă nu ați postat de mult timp aici, memoria nu mă înșală: de la primele postări am simțit sensibilitatea din scrisul dvs. Într-adevăr, pe acest site promovăm respectarea prozodiei la versul clasic și mai cu seamă la poezia cu formă fixă, gen sonet, rondel ș a. Este ca un fel de politică a site-ului, dincolo de modul de rezonanță a fiecărui cititor. Îmi amintesc că și atunci, ca și acum împerfecțiunea textului e dată de ruperile de ritm și, în cazul de față , de rima pe care o propuneți. Aveți unele imagini reușite. Altfel sună prima strofă (în care rimele sunt corecte) comparativ cu ultima strofă, în care bine - iubire nu rimează de niciun fel. Cam așa văd eu lucrurile. 

Am citit cu plăcere.

[Sofia Sincă]

Spuneți dvs. ce este neadevărat din ceea ce am semnalat eu? Vă credeți persecutat? Total fals. Eu nu sunt prietenă cu nimeni mai mult sau mai puțin pe acest sait. Sunt cu toată lumea la fel, respect pe toată lumea la fel. Dacă dvs. ați văzut în altă parte deficiențe de ce nu le semnalați? Poate eu/noi nu le-am văzut...

Faptul că rămâneți sau plecați este la hotărârea dvs. La frontispiciul site-ului este un motto, al domnului Lazăr da Coza, unul dintre fondatori: Oglinda în care doar cei puternici au curajul să se privească.

Cu același respect,

Sofi

[Dan Mitrache]

Multe neadevaruri!Nu voi tine NICIODATA cont de sfaturile dvs., chiar intentionez sa ma retrag, sunt deja pe un taram ostil, unde o parte din cei care se cunosc se tolereaza, iar altora li se cauta nod in papura. Am descoperit si eu erori la alte postari, dar acolo, totul este PERFECT, chiar cu laudatio... Ca sa vezi...!

[Sofia Sincă]

Prin urmare să-mi argumentez poziția: administrator-editor, Sofia Sincă.

Să trecem mai departe: din cauza cuvintelor alese, în care accentele cad diferit nu se formează cezura, adică jumătatea versurilor, ceea ce reglează cadența. Ce vreți să vă argumentez? Să vă spun unde cad accentele pe cuvinte, să vă spun ce fel de ritm ați ales și care nu se respectă? Păi asta e! nu pot spune deoarece nu se respectă același ritm de la un vers la altul, dar-mi-te de la o strofă la alta... Stați dvs. și pronunțați cuvintele cu voce tare și vedeți unde cad accentele și apoi hotărâți ce fel de ritm ați dorit din cele ce se practică în limba română.

Apoi există multe aliterații, fapt ce nu dă bine în poezie:

lume e deja, spre-a o avea, timid din, în neant, Fărâma mea.

Rime necorespunzătoare: răsărit-vădit, ea-avea, mental-spontan, gând-pământ, bine-iubire. Restul sunt tolerante.

Poezia clasică fără prozodie corectă nu este nimic. Eu nu judec, eu comentez, îmi spun părerea, așa cum fiecare poate să și-o spună. Dacă vreți sau nu să țineți cont de ea, este problema dvs.

Cu multă plăcere, și altădată! Eu voi fi aici la fiecare postare.

Sofi

[Dan Mitrache]

Nici gând de automulţumire, doamna  Sofia Sincă, dimpotrivă, sunt tare nemulţumit de ceea ce creez, prietenii îmi sunt martori, însă nu e deloc în regulă să pui etichete, fără a-ţi argumenta poziţia respectivă! V-aş ruga deci ca altădată, când binevoiţi a mai face comentarii la poeziile mele, să veniţi cu exemple concrete, nu cu şabloane! Aveţi un fix cu prozodia, dar poezia este mult mai mult de atât... Evident că dvs., scriind proză, nu sunteţi chiar cea mai în măsură să mă judecaţi, ar trebui să lăsaţi poeţii să o facă... Referitor la gustul dvs. rafinat... "de gustibus not disputandum"! Vă legaţi de ceva aproape inexistent, vă rog să mai lăsaţi criticile pentru alţii mai avizaţi! Şi, apropo, am mai citit şi eu poezie la viaţa mea, nu discutaţi cu un analfabet! Pentru activitatea dvs, în general, nu pentru această speţă, totuşi, stimă!

[Sofia Sincă]

Automulțumirea nu duce la nimic bun... doar la plafonare.

Și nu există nici pic de înverșunare, așa cum susțineți. Așa comentez eu. Vă mai spun că eu nu scriu poezie, doar comentez poezie, mi-am cultivat un gust rafinat și pot face asemenea lucru. Și nu o fac cu înverșunare sau vreun gând rău, ci așa, doar, din dorința de a se ajunge la o poezie frumoasă și corectă. Așa se poartă pe la noi... :))

Aceeași stimă,

Sofi

[Dan Mitrache]

Multstimată doamnă  Sofia Sincă, poezia mea nu-i nici pe departe perfectă, dar nici nu îmi doream asta...

 Cât despre prozodie incorectă, aritmii şi rime nepotrivite, lipsă de muzicalitate, nu voi fi niciodată de acord cu dumneavoastră. E ca şi cum aţi spune că poezia e total greşită! Aş fi preferat, eventual, câteva observaţii concrete, la obiect, însă acum chiar nu mai am această curiozitate! Nu înţeleg în ruptul capului de unde atâta înverşunare pe un amărât de text al unui oarecare... Dimpotrivă, poezia chiar are muzicalitate, iar prozodia este aproape corectă! Cu tot respectul, voi citi cu drag poezie perfectă scrisă de dvs. şi de alţii, evident, mult mai buni decât mine. O zi minunată!

[Dan Mitrache]

Oh, acum mi-a mai trecut puţin supărarea provocată de alte comentarii... Cât de uşor ştim a răni, dar cât de greu putem a fi constructivi... Mulţumesc din inimă,  Mihaela Suciu! Comentariul tău denotă un suflet frumos, generos cu semenii! Chapeau bas! Evident că poezia nu-i perfectă, dar atâta caz...! Muza cu tine, mereu!