Excursii galactice

[Monica Pester]

Sunt pe ultima planetă din orbitele parcurse

La finalul unor ere ciclice demult apuse

Cred c-aici va fi sfârșitul vieților de pan-acum

Nu vad încă începutul, să pot profila alt drum

Poate că n-am reușit sa-nchei încă un contract

Dacă-i asta o greșeală, o voi îndrepta cu tact

M-am lovit, dar nu am teamă de o nouă existență

Chiar dacă-mi aleg din toate o trăire-n penitență

Nu-mi fac griji pentru nimic din ce soarta îmi propune

Voi primi ce n-am parcurs chiar orice ar presupune

Din mulțimea de trăiri puse-n drum ca să înveți

Jumătate alegi singur între cei patru pereți

Și fiecare dată vei face-un efort în plus

A trăi nu este-o glumă sau vreun ordin de mai sus

Îți asumi tot ce se-ntâmplă, lecțiile vin pe rând

Speri însă ca tot parcursul să îl treci mai mult râzând

. . .   Și mi-e dor de Orion, de Pleiade, de-Andromeda

Am trăit sau le-am visat, dar sunt încă în addenda

Nu mă mai miră nimic din acest complex de stări

Sunt stabilă în emoții și urc tot mai multe scări

Mă întreb unde-i finalul, cel adevărat nu fals

Unde, când sfârșește filmul din pelicula ce-am tras

Și de-aș ști, pot să-mi adun o arhivă-imaginară,

Sau mă-ntorc și-ncep din nou competiția reală ?

Monica Pester

[Corneliu Neagu]

Ne asumăm tot ce se-ntâmplă, lecțiile vin pe rând...De aceea mai avem de învățat fiecare dintre noi. Oricare zi este un nou început, ne lasă a înțelege finalul poeziei. Cu satisfacția parcurgerii textului, Felicitări și gând bun din partea mea. Corneliu

 

[Monica Pester]

Am înțeles dragă dna Valeria . Revăd. Mulțumesc mult 

[Valeria Merca]

Curg frumos ideile în versurile lungi. Mai sunt câteva poticniri de ritm trohaic. "Și de fiecare dată vei face-un efort în plus", așa cred că s-a dorit. Aș reveni asupra penultimului vers care nu sună bine. Se poate reformula și următorul vers (ultimul) din poezie.  Este o aglomerare de verbe acolo și conjuncții (și, sau).

Per ansamblu, o poezie reușită!