Trăiesc, iubito, şi-n tăcere
mai vin prin mine uneori,
să strâng speranţe efemere
lăsate-n vis de trecători.
Îmi mătur sufletul de ură
şi inima mi-o şlefuiesc,
atent la cei care mă-njură
când viaţa nu şi-o preţuiesc.
Sărbătoresc din întâmplare
evenimentele mai vechi,
păstrate-n armonii amare
şi-n multe gesturi neperechi.
Trăiesc, iubito, şi mi-e dor
de ochii umezi şi fierbinţi,
când sunt în mine trecător
spre templul miilor de sfinţi.
Aşez cuvintele deoparte
şi număr clipele târzii,
gândind că timpul le împarte
doar celor fără nostalgii!
Adaugă un comentariu
Augusta iti multumesc pentru popas si comentariu!
Cu drag si pretuire!
Multumesc Mihaela Roxana pentru aceasta sincera apreciere!
Cu mare drag!
Frumos domnule Ungureanu, am trecut cu plăcere prin pagina dv. :))
Evenimente vechi dar trăiri încă noi.
Domnule da Coza va multumesc pentru lectura remarca si comentariu!
Cu drag si pretuire!
Multumesc Mihai pentru lectura si comentariu!
Cu pretuire!
Sofy iti multumesc pentru sufletul tau minunat!
Cu mare drag si pretuire!
Gina iti multumesc cu sufletul pentru comentariu!
Cu drag si pretuire!
Multumesc Iris pentru lectura si comentariu!
Cu drag!
Vasilisia multumesc pentru sincera apreciere!
Cu mare drag si pretuire!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE