(parodie inspirată de titlul volumului „Întoarcerea lui Arpagic” de Ana Blandiana)
Când Arpagic fugise-a treia oară,
Nepieptănat, cu blana năpârlită,
Furase din cămară o jumară
Și răsturnase laptele pe plită.
Era, cum știți, vedetă-n cartier;
Îl cunoștea și-un securist amabil,
De vreo doi ani vecin de palier,
Care-mi citise călcâiul vulnerabil.
– Te-ajut! Îmi zise el, cu drag.
Numai, te rog, nu te muta de-aici!
Și-a doua zi, îmi deșertă în prag
O roabă cu vreo sută de pisici.
E inutil să spun că printre ele
Nici urmă de motanul minunat.
– N-ai priceput nimic din versurile mele,
Om de nimic? Mă prigonești! Am mieunat.
Și-am început să torc poeme-n șir
Stând pe prichiciul vorbei, în șpagat.
Azi, am o pisicuță cu vestă de cașmir,
Cu miaul ca o șoaptă, lălâu și dezlânat.
Adaugă un comentariu
Ați subliniat esența, domnule da Coza! De-aici plecasem, drumul a fost ușor întortocheat. :)
Cu mulțumiri pentru răbdare și generozitate, doamna Călin! :)
Mulțumesc mult, Mihaela! Am corectat. Parodia a fost inspirată de... și nu este scrisă după... :) Cu drag!
Doamnă Sofy, aveți perfectă dreptate. Parodia (sau ce-o fi ea, mai degrabă un pamflet) a fost inspirat, nu scris, după un titlu de volum. Am corectat. Mea culpa! In text, fac referire, mai cu seamă, la poemul „O vedetă de pe strada mea” al Anei Blandiana, care i-a adus statutul de disident lui Arpagic, vestitul motan, dar și la eventuala lui „întoarcere”. De aceea, nu am putut să adaug, cum ar fi fost normal, un anume text de referință. Cu mulțumiri pentru lectura dumneavoastră, mereu atentă!
Clade mulțumiri, doamna Merca! De la Arpagic am plecat și de la titlul noului volum, dar m-am rătăcit un pic. :) Comentariile dumneavoastră mă onorează și motivează, în egală măsură. Cu drag! :)
Cei care au mieunat, acum o duc bine...
da Coza
frumos, jucăuş, citit cu plăcere
Eu nu-s șoarecele de aur! :)
https://vasilegogea.wordpress.com/2011/03/24/vi-l-mai-amintiti-pe-a...
Eu nu știam de Arpagic! vestitul motan, din anii ’80, pentru care Ana Blandiana a fost interzisă din cauza pamfletului la adresa dictatorului.
Eu nu știam că se poate parodia un titlu de volum!
dar
Mă miaununez cum poți toarce poeme „Stând pe prichiciul vorbei, în șpagat.”!
Drag! Ești o epopee!
Poezia ta sună foarte bine ca toate ale tale, de altfel, e gingașă, sprințară, însă nu cunosc poezia Anei Blandiana. Am căutat-o pe internet și nu am găsit-o. Din acest motiv nu știu dacă ceea ce ai scris este o parodie sau o interpretare a poeziei. Altă dată, ar fi bine să pui și poezia parodiată.
Am citit cu plăcere,
Sofy
Motanul Arpagic, stăpân peste o lume în care pisicile își fac de cap, lume în care fructele și-au schimbat culoarea, furnicile sunt poete... Versuri delicate, pe placul celor mici, presărate cu mult umor de poeta Ana Blandiana (autoarea volumului de poezie care te-a inspirat).
Foarte reușită parodia, Ana! Se încadrează din toate punctele de vedere. Și titlul e original, foarte bine ales. Strofa finală, cea cu mesajul e adorabilă!
Felicitări, draga mea!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE