Definiția cercului

[Monica Pester]

Cercul este diamantul  existenței 

care măsoară inexistența,

este linia de fond dar

și încheierea de ciclu.

Cercul este granița durerilor

care încep și trec,

este inima de heruvim și măiastra 

centură de arhanghel,

cercul este incompletul miez al

iubirii răscolitoare cu început

și sfârșit în același punct,

e vis și freamăt,

e bucuria începutului

și liniștea sfârșitului.

Cercul sunt eu, ești tu,

e bolta noastră cu stele, 

cercul e lumea . . .

Da, lumea e un cerc perfect.

[Monica Pester]

E o adevărată încântare a sufletului meu, să mă citiți și să-mi fiți alături prin vorbele minunate lăsate aici.

Gabi, neprețuitule, dle Nechita, dragă Denisa, delicată Mihaela, prietene Alex.

Vă mulțumesc și vă prețuiesc la rându-mi.

[bolache alexandru]

O definiție perfectă a cercului ca un tot în care începutul și sfârșitul se completează într-o naștere și renaștere fără sfârșit. Totul văzut ca o parabolă a sufletului uman...

[Mihaela Popa]

minunat, Monica!

[Denisa Curea-Popa]

Cercul prezentat ca început și sfârșit în același timp, ca o formă care leagă totul: iubirea, durerea, bucuria, chiar și lumea întreagă. Nimic nu e complet pierdut, totul se leagă și revine.
Cu bucuria lecturii

[C.Titi Nechita]

O definiție a existenței, început șu sfârșit!

[gabriel cristea]

Minunat!