De n-oi mai fi

[Mioara Manoilă]

Aș mai trăi ca să petrec,
Cu păsările să mă-ntrec,
În zborul lor să le imit.
Dar... poate m-am copilărit
Îmbătrânind.

M-aș vindeca de anii mei
Și ei acolo-niște zmei
-zburând cu tot ce mi-a fost dat,

spre un apus întârziat
Plin de păcat!

M-aș îmbrăca în răsărit
Și aș trăi cum n-am trăit.
Din verde mi-aș croi covor
Și cuib, din țipăt de cocor,
De-ar fi să mor!

M-aș duce prin păduri de plopi
Și-aș învăța din ochi miopi
Să mă repet ca început,
Să fac ce nu am mai făcut,
Dacă mai sunt.

Iar dintr-o frunză de pelin
Amarul l-aș turna în vin,
Să-l beau în nopțile târzii,
Când stelele vor răsări
și-n bălți cu nuferi m-or sclipi,
De n-oi mai fi.

[Mioara Manoilă]

Domnule Grig Salvan, vă mulțumesc mult!

[Grig Salvan]

Frumos spus despre un apus, despre nostalgia trăirii și gândul la „marea trecere”, despre dorința unui nou răsărit, de a mai trăi ce n-am trăit, „să fac ce nu am mai făcut”... Iar finalul e nespus de frumos și emoțional ca un cântec de ducă:

„Iar dintr-o frunză de pelin
Amarul l-aș turna în vin,
Să-l beau în nopțile târzii,
Când stelele vor răsări
și-n bălți cu nuferi m-or sclipi,
De n-oi mai fi.”

[Mioara Manoilă]

Bolache Alexandru, vă mulțumesc, cu prețuire!

[bolache alexandru]

O melodicitate aparte are această poezie! Ruptă parcă din lirica lui Coșbuc. 

[Mioara Manoilă]

Mulțumesc, Gabriel!

[gabriel cristea]

Un frumos poem în stil coșbucian! 

[Mioara Manoilă]

Gabriela Raucă, vă mulțumesc, cu prețuire!

[Gabriela Raucă]

Un poem cu melodie integrată, care parcă ne-ar duce cu gândul la dans, de n-ar fi ultimul vers, care, deși încheie atât de frumos fiecare strofă, are o nuanță de tristețe, o exprimare pesimistă, total diferită de rest: „Îmbătrânind”, „Plin de păcat”, „De-ar fi să mor”, Dacă mai sunt”, „De n-oi mai fi”. Ce mult îmi place această poezie! Admirație!

[Vasilisia Lazăr]

Aoleu! Bine c-a plecat pe pustie! :((

[Mioara Manoilă]

Mulțumesc, Lisia! Aici era de dat " ortu' popii" chiar la propriu și am scris repejor ceva, nu mă mai gândeam la poezie, dacă despre asta m-ai întrebat. După ce nebuna cu coasa a plecat, am revenit la gările mele și-mi vine să râd acum.