de când iubesc arborii plecați

[petrut dan]

așa cum doar eu îți văd neprihănirea

printre mormane de frunze arse bucurii de copii

cum doar eu pot să trec peste minunile lumii cu toată privirea

și să nu fiu convins dacă este bine sau rău poate știi

că iubirea mea traversează o perioadă scurtă și cruntă

din care cu greu dumnezeu și dac-ar vrea nu ar putea să mă ierte

nici muma nici verdele ierbii nici ploaia de toamnă convulsivă măruntă

încât mi-aș dori să adorm cu fața întoarsă mereu la perete

și pentru ce să mai cred că va fi într-un alt univers iarnă-vară

când încă sunt oameni ce merg ținându-se iată de mână

dacă mor și mă-nvii pentru ultima oară

îți văd neprihănirea lucrată în fire sfințite de lână

pe care coboară îngeri și demoni la întrecere cu ce mi-am dorit

și cu ce am venit să plătesc pentru viața trecută

mi-am spus rugăciunea și apoi până jos nu m-am oprit

urmând omul negru din ce în ce mai frumos sub luna crescută

[petrut dan]

Bună ziua! Mulțumesc frumos pentru reacții în ordine

-Alexandru, ai dreptate dar poate nu sunt așa de credincios, nu că nu aș avea respect sau nu aș fi convins că are un rol dar știicu e fiecare cu ce am primit sau am dobândit de-a lungul timpului. Thanks man !

-Ada, nu e vorba de comoditate, dimpotrivă, așa mi-au venit cuvintele, eu doar am încercat să le ordonez astfel încât să nu pierd ideea! Și, având în vedere lupta mea cu timpul ți-aș cere înțelegere ) mulțumesc de trecere, agreabilă!

-domnule Mihai Katin, stima! Mă bucură prezența dvs și comentariul mă onorează! Toate cele (mai)bune!

-doamna Nuța Crăciun nu vă contrazic chiar mă bucur pentru observațiile pertinente, înseamnă că ați citit cu interes și dacă ați găsit ceva să vă placă pentru mine este un câștig! Mai treceți)

-Gabriel, nu știu de ce mi se pare firesc să-ți spun pe nume, sper să nu crezi că e lipsă de respect, dimpotrivă, am remarcat mai în toate comentariile  (făcute și la colegi) un trasor pozitiv care face cititorul să se simtă în lergul său! Oricând binevenit, prietene!

-Vasilisia, ca întotdeauna, ai dreptate dar cine este perfect?!)

-doamna Ana Câmpeanu  mulțumesc frumos pentru observații, o să țin cont! Vă mai aștept!

-doamna Pester credeți-mă că am recitit și recitit înainte de a vă răspunde și dacă am reușit să vă scriu înseamnă că nu m-a epuizat foarte tare) Dar recunosc stilul unui om sigur pe ceea ce spune! Vă mulțumesc, cu drag! 

[Monica Pester]

O unică idee, profundă, de altfel, îmbrăcată într-un text destul de greu de digerat. 

Cred că și poetul ar putea obosi, recitindu-se . Felicitări !

[Vasilisia Lazăr]

Cu siguranță ar curge mult mai bine în vers liber. Și s-ar putea renunța și la cuvintele-balast mai ușor. Dar e o poezie totuși plăcută.

[gabriel cristea]

Mirabil poem! Felicitări! 

[Nuta Craciun]

Îmi place începând cu titlul. Are un ceva care mă face să citesc cu interes. Găsesc multe imagini bune, inedite, poate aș reproșa o forțare de a găsi rima, cred că ar curge mai bine în vers liber, părerea mea.

[Mihai Katin]

și pentru ce să mai cred că va fi într-un alt univers iarnă-vară

când încă sunt oameni ce merg ținându-se iată de mână

dacă mor și mă-nvii pentru ultima oară

îți văd neprihănirea lucrată în fire sfințite de lână...este un catren de implinire poetica  si  de adevar  ce se vrea revelat  si  inteles pentru  a implini  finalul:

mi-am spus rugăciunea și apoi până jos nu m-am oprit

urmând omul negru din ce în ce mai frumos sub luna crescută.

un poem exemplar  in scriere si  simtire!

[Ada Nemescu]

Trăiri amestecate.

Dar forma în care sunt prezentate, voit lejer(!?)

dintr-o comoditate de a le așeza în funcție de ritm și rimă, pe mine mă obosește.

aDa

[bolache alexandru]

Câteva antiteze: bine rău, vara iarnă, viața moarte, îngeri și demoni, păcate și pedeapsa pentru păcate și mai ales puterea de a ierta sau nu a lui Dumnezeu. Puterea este mai mare decât crezi.