dangăt stingher

[Dinca Valerian]

sună clopotul iernii cu dangăt stingher
aruncat pe cai albi nelumesc mă avânt
prin prăpăstii ascunse în orice ungher
caut urma de sănii suflată de vânt


mă veghează în somnuri un cuget deștept
cei întorși anonimi rând pe rând s-au dezis
dintre pagini de cărți plin de teamă aștept
o clepsidră întoarsă în sens interzis


prin bătaia de ceas urcă ziua de azi
din totalul rămas în totalul trecut
nu mai poți să aduni nu mai poți nici să scazi
doar în ochi să închizi câte s-au petrecut

[Dinca Valerian]

@ gabriel cristea Multumesc pentru apreciere

[gabriel cristea]

Uite, ce frumos!...

[Dinca Valerian]

@Valeria Merca Nu va faceti probleme, cel putin pentru mine nu sunteti pe postul la care va referiti. Am incercat o gluma, daca am depasit limitele, imi cer scuze. De altfel, mai toate observatiile dvs le-am luat in serios si am incercat sa le rezolv. Si aici ma asteptam sa nu va placa primul vers, aveam eu o mica indoiala (Cam simt eu de unde incepe - ziceam in postarea anterioara, cu gandul la inceputul poeziei). Multumiri pentru timpul si atentia acordate.

[Valeria Merca]

Nu doresc să fiu pe post de sperietoare, doamne ferește! :) Și dacă s-a atins iarăși coarda sensibilă, aceea legată de respectarea elementelor de versificație, vreau să mărturisesc aici, public, adevărata mea părere despre acest subiect - și asta, în urma lecturării a numeroase poezii de gen, nu doar aici, ci și în alte cercuri literare. Sunt pentru respectarea întru totul a prozodiei în cazul poeziei cu formă fixă pornind de la sonet, rondel, ronset, gazel, elidă, schaltinienă ș a ... am enumerat doar câteva dintre speciile pe care le experimentez și eu. Cât despre versul clasic, nu mă deranjează anumite schimbări de ritm, uneori poate chiar sunt cerute de curgerea firească a conținutului. D-le, Valerian Dincă, sunteți pe drumul cel bun, pe zi ce trece, și vorba Sofiei, acesta e și gândul meu: la o poezie cu care vibrezi, nu mai stai să-i cauți „hibele”, decât atunci când într-adevăr șimți/ observi un neajuns! Felicitări, așadar pentru postarea de azi! 

[Dinca Valerian]

@Sofia Sincă Multumesc pentru popas si pentru comentariul apreciativ. Vine si dna Valeria? Deja mi s-a facut frica, dar nu dau inapoi. Cam simt eu de unde incepe. Dar tot raul e spre bine.

[Sofia Sincă]

Foarte frumos! printre melancolii, metafore tăioase ce sugerează finalul... aproape macabre. Dar poezia este frumoasă prin suferința ce o generează, prin muzicalitatea ei și prin vise de adâncuri.  

Alcătuirea - impecabilă. Chiar de există ceva... să vină Valeria, eu nu vreau să-i găsesc nimic.

Felicitări!

Sofi