cuprinşi de-o toamnă vie

[LUMINITA SCOTNOTIS]

în adieri de urme aldine lumi se prind

iluzii zise puncte

tăceri de sprijin porţi

el cu bărbia-n pumni

iar eu cu gândul dus în bătălia crudă

a faptelor văzute

ne adunăm câmpii

pe străzi înfumurate să ne-asfaltăm şi somnul

din zarea albă curs spre-a hăurilor măşti

avem în sprijin sfânt cenuşa firelor de iarbă

iar casa pâinii umbra căderilor în gol

şi ce apăsătoare dar neînsemnată cruce

din orele cioplite

sub chipul unui prunc

treceau albastre-n ruperi

cătuşe-mbrăţişate

ţinându-mi paşii scurţi

în zboruri cadenţate

ca la un parastas

trăiri cu ochi de stele

 

se pare că-l ştiam şi parcă niciodată

nu-l mai văzusem dig

şi-acolo-i de-o vecie

purtând în piept o hartă

pe umeri reci tăceri

el trecător stingher

din noaptea cea de taină

 

sărate şi fireşti dumnezeiri

rostite-n ani cuprinşi de-o toamnă vie

şi nedescrisă încă în filele durerii

de al luminii sens

ne lepădăm de straie

durând însingurări

sorbim din spuma dulce a valului de lapte

câte un strop de cântec

cu pleoapele de aur

obloane peste ceruri ecouri să ne-nchidă

 

când moliile morţii rod rădăcini de ape

în urma ce-l încape

alunec timpu-mi strâmt

crescând albiri la tâmple

sub alt aşezământ

ce încă ne mai poate vorbi cu glasul blând

 

[Nădejde Angelina]

"ne lepădăm de straie

durând însingurări
sorbim din spuma dulce a valului de lapte
câte un strop de cântec
cu pleoapele de aur
obloane peste ceruri ecouri să ne-nchidă"

Deosebit!
Admiraţie!

[Ion Lazăr da Coza]

cătusa > cătușa

Sibilinică introspecție.

da Coza

(Am compactat eu textul.)

[Angi Cristea]

Un poem care curge ca un fluviu despre senectute denumită cu apelativul ,,toamnă vie":şi despre trecera timpului.Sub imperiul degradării existenţiale eul liric ridiculizează dorinţa ,,să ne-asfaltăm şi somnul", deoarece timpul strâmtmai are încă glasul blând.Ana, acum văd că am început comentariul identic!

[Sofia Sincă]

Trăire introspectivă, nevoia de autoevaluare, simţire plutind într-o amplitudine profundă. Caligrafia sufletului săpând meditativ, face ca sufletul să plutească undeva deasupra a tot ce ai trăit după nişte legi proprii, resemnându-te.

ne-nsemnată - merge neînsemnată - sună mai bine.

Un poem profund, plăcut, o artă a sufletului.

Apreciere!

Sofy