Contractul...

[Herțeg Claudia (Mota)]

Ni s-a şters contractul, încă n-am uitat,

Îmi aduc aminte că l-ai încălcat.

Doar o semnătură se mai vede vag,

O privesc zâmbind, cu acelaşi drag.

Dacă, totuşi, timpul nu ne-ar fi trădat,

Azi ai face totul cum te-ai obligat,

Aş închide uşa şi-aş ascunde cheia,

Aş lăsa cu tine, astăzi, doar femeia.

Dacă domnişoara va dori şi ea,

Vom vedea, desigur, ne vom descurca...

Cum trecură anii... ai avut dreptate,

LER-ul fără noi, e tot LER, că poate...

Ca să-ţi fie bine, uită-mă de tot!

Eu uitarea, totuşi, s-o trăiesc nu pot.

Dacă-mparţi povestea, astăzi, cu oricine,

Nu te chinui, dă vina pe mine

[Mihai Katin]

Dacă domnişoara va dori şi ea

Vom vedea, desigur, ne vom descurca...

Cum trecură anii... ai avut dreptate,

LER-ul fără noi, e tot LER, că poate...interesant  catren   pentru  ca  inteleg  pe masura  lecturii  poemelor d-voastra  o  oarecare malitiozitate ,un ton aproape  justitiar in metafora  iar  prima  strofa argumenteaza aceste lucruri:

Ni s-a şters contractul, încă, n-am uitat,

Îmi aduc aminte că l-ai încălcat.

Doar o semnătură se mai vede vag,

O privesc zâmbind, cu acelaşi drag.

in rest,  sa auzim de bine!

[Herțeg Claudia (Mota)]

Multumesc eu, Nuta Craciun, asteptam critici, mă simt copleşită! Îmbrăţişări.

[Nuta Craciun]

Uite, de versul ăsta scris atât de detașat, chiar mi-era dor!!

Când am ajuns la strofa a doua, pur și simplu m-am cutremurat de o emoție venită dintr-un trecut pe care și eu îl tot invoc. Tare îmi place această nostalgie, mulțumesc!!