Când tâmpla îmi asudă...

[Camelia Ardelean]

Când tâmpla îmi asudă sub răfuieli deşarte

Şi stol de păsări oarbe se zbate-n decolteu,

Cu pulsul în derivă, înaintez spre moarte,

Îmi ţin în frâie versul, călcând-o pe bombeu.

 

Conflictul peremptoriu îmi dă dureri în venă,

Mă trec sudori prin rime, cu junghieturi cu tot,

Ascund adânc în oase  o panică perenă –

Reversul demodatei idei „mă doare-n cot”.

 

Îmi pironesc suspinul în gât, ca pe-o mensolă,

Şi cu tupeu mi-nghesui duşmanca într-un ghioz;

Confuz, un rest de aer pierdut în alveolă

Mă face să-i văd tenul livid aproape roz.

 

Dar umbrele adastă pe chipul ei de strigă,

Zăluda ripostează în felul său amorf;

Un „tic” în orologiu aproape mă intrigă,

Tresar la încruntarea neliniştii din Dorf*.

 

Dezlănţui uragane de flăcări în privire,

La lupta-ncrâncenată încerc să ţin un scor;

În braţele-i de smoală, încet, îmi vin în fire,

Prin visul alegoric păşesc triumfător...

 

*Dorf: sat (în limba germană)

[Camelia Ardelean]

J'Arrive, just punctul a! Fiind concentrată pe cuvintele "năstruşnice", pe cele normale nu le-am mai băgat în seamă! :-) O să încerc să repar ruperea, fără să schimb sensul versului (dacă se va putea)! Just şi punctul b, însă mă gândeam că o silabă se resoarbe din pronunţie (nu am auzit pe nimeni să rostească termenul altfel, decât din 3 silabe, deşi el are 4, într-adevăr)! Poate găsesc un înlocuitor/sinonim, poate las aşa, încă nu ştiu...

Cu punctul c sunt parţial de acord, în sensul că, deşi nu este poetic, se potriveşte foarte bine în context ("mi-mping" ar fi fost şi mai nepotrivit, în plus, nu se potrivea la ritm)! Cu mai mult timp în urmă, cred că pe acest site, am citit o poezie care conţinea cuvântul "gunoi", şi mai "nepoetic"! Nu-mi amintesc cine a scris-o şi nici vreun vers din ea, decât acest cuvânt şi faptul că poezia a fost extrem de apreciată. Probabil că şi acel termen se potrivea foarte bine cu tabloul creat, din moment ce a fost ales... :-)

Cu punctul d nu sunt de acord, adică nu-l înţeleg, în primul rând! Nu mă forţează nimeni să scriu, nu trăiesc din asta, ca să fiu obligată, vreau, nu vreau, pot, nu pot, să "storc" ceva! Scriu doar atunci când mă "vizitează" muza, când versul curge singur, ca o cascadă! Nu-mi dau seama care sunt acele "multe versuri" care ţi s-au părut forţate şi de ce ţi s-au părut astfel... Oricum, îţi mulţumesc şi ţie de prezenţă/comentariu/exprimarea opiniei! 

  

[Camelia Ardelean]

:-)) Uneori cămaşa de forţă e imperios necesară, Crinu Sorin Leşe! Merci şi ţie de popas şi comentariu! Cu prietenie,

[Crinu Sorin Leşe]

Versuri într-o cămaşă de forță.

[Camelia Ardelean]

Mihaela Chitic, Vasile Burduşa, doamna Dorina: mulţumiri sincere pentru felul în care aţi văzut poezia mea/ semnul de apreciere! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Mulţumesc, dragă Alex, de aprecieri, cât şi de opinia sinceră legată de această poezie! Nu e nicio problemă că nu rezonezi cu ea, pe mine chiar m-ar speria să fie tot timpul doar păreri la superlativ despre toate creaţiile (mele sau ale oricui, în general), aş crede că sigur e ceva în neregulă! :-) Poate, pur şi simplu, nu e pe lungimea ta de undă! Mă bucur că (multe) altele au fost şi îţi mulţumesc că eşti prezent în pagina mea şi de data aceasta! Cu prietenie,  

[Camelia Ardelean]

:-)) Domnule da Coza, nici chiar aşa, "unchiu" cu "senchiu" nu formează rimă (atenţie la ultima vocală accentuată!), pe când "Dorf" cu "amorf" da! :-) De unde ştiţi că genul acesta de poezie (care foloseşte şi termeni din altă limbă) nu va fi ca şi în povestea cu silicoanele, de la noi din ţară: la început, când o mare cântăreaţă (nu-i spun numele, dar o ştim cu toţii) şi-a pus aşa ceva, fiind prima "curajoasă", a fost pusă la zid, toţi au făcut-o ferfeniţă, în mass-media etc. Astăzi, "subiectul" e la ordinea zilei şi nu i se mai pare nimănui nimic ciudat, e chiar la modă în lumea VIP-urilor! :-) Mai am o fabulă cu englezisme, cred că următoarea (poezie) va fi cu franţuzisme etc... :-))  Glumesc (sau poate nu?)! :-) Vă mulţumesc de popas şi exprimarea opiniei! Cu drag, 

[Camelia Ardelean]

Mulţumesc de popas şi lectură, Valery! Nu mi-am dat seama dacă ţi-a plăcut sau nu poezia, dar e bine şi atât! :-) Amitiee,

[Camelia Ardelean]

Mulţumesc, Mihaela, de lectură şi comentariu, mă bucur că ai reuşit să păşeşti prin... visul meu alegoric, alături de mine! :-) Drag,

[Camelia Ardelean]

:-)) Doamna Lisia, sincer, nu ştiu la ce cuvinte vă referiţi! "Dacă e vorba de "peremptoriu", e doar un sinonim, altul mai potrivit pentru "evident" chiar nu cunosc (care să se potrivească la ritm)! Zilnic citesc poezii mult mai alambicate decât aceasta sau cu termeni de stă pisica-n coadă, ai mei sunt chiar "cuminţi", prin comparaţie! :-) Vă asigur că sunt mereu "eu însămi", indiferent de modalitatea (mea) de exprimare! Scriu mereu aşa cum simt, cum "ţâşneşte" din mine, conştientizând faptul că nu am cum să fiu pe placul tuturor (nici nu e asta ideea, de fapt)! Ştiţi zicala: "Nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi, dar poţi muri încercând!" :-) 

Poate o să vă mire, dar sunt destui ce rezonează cu genul acesta de scriitură! Acum ceva vreme, fiindcă eram curioasă cum va fi primită de cititori la modul cel mai sincer, am trimis-o "undeva", unde iniţial a apărut fără numele autorului. Am fost mulţumită de feedback, cu atât mai mult, cu cât nimeni nu ştia cine a scris-o, deci nu putea fi nimeni bănuit de subiectivism. Dacă situaţia ar fi fost inversă (adică să fie apreciată doar de cei ce mă cunosc, iar la o confruntare pe "nevăzute"/neştiute, să nu fie pe placul nimănui), m-aş fi îngrijorat, dar aşa, consider că nu a fost muncă în zadar! Desigur că, ţinând cont de cât am "asudat" la ea, adică o foarte mică părticică dintr-o zi, aş putea să o arunc fără regrete la "coş", însă eu sunt mulţumită de rezultat! :-) Îmi plac experimentele, există "domenii" unde nu sunt "atât de" conservatoare, iar unul dintre acestea e poezia! Vă mulţumesc de prezenţă şi opinie! Cu acelaşi drag,

[Camelia Ardelean]

Doamna Sofy, încântată, ca de obicei, de prezenţa dvs.! :-) Nu sunt ruperi de ritm în poezie ("peremptoriu" are 4 silabe, ca "iluzoriu" etc.); probabil această senzaţie o dau unele cuvinte mai "ascuţite", ce "par" a da şi o dificultate mai mare textului (mesajului), care, în esenţă, este extrem de simplu! Vă mulţumesc de comentariu şi opinie! Cu drag,