Când ning în muguri raze

[Mariana Suciu]

De aș închide ochii cu fluturii-n secunde,
zbătându-se-n priveghiul cuvintelor de dor,
himere-mbălsămate-n durerile profunde
și-ar impregna amprenta pătrunsă de fior

în spațiul gol; ecoul, între cuvinte sparte 
de gongul ne-mblănzit din miez de noapte trist, 
orbită de întuneric - pe-apus, în inimi moarte,
o viață-nfășurată în giulgiu alb de Crist.

Sculptez în agonie povara unui zâmbet
întors din nălucirea iubirilor din gând,
în hohotul de plâns, plutirea unui cuget
rugându-se la crucea neantului flămând.

De pașii clipei reci de-aș agăța o scară,
să pot nimicnicia s-o trec, smulgându-i timp,
aș măcina tristețea zdrobind-o ca-ntr-o moară
și-aș semăna tandrețea în orice anotimp.

Când ning în muguri raze, zăpezi din calde vise
înfiorează-n câmpuri sclipiri ca de mărgean,
în flori revarsă boarea, parfum în șoapte scrise;
poveste cu un flutur, dansând, nepământean.

[Ion Lazăr da Coza]

Ecoul, între cuvinte sparte/ de gongul ne-mblânzit din miez de noapte trist;

Eu n-am înțeles nimic din această propoziție. Și nici primul vers nu-i altfel.

da Coza

[Mariana Suciu]

  D-le Iordăchescu vă mulțumesc. Nu ar putea nicicând să mă supere un comentariu făcut cu atâta bunăcredință și dorință de a ajuta. Întotdeauna am fost receptivă la sfaturile celor de aici de pe ÎNSEMNE, iar falsele orgolii nu mă reprezintă. Poate nu întotdeauna am știut să remediez o greșeală făcută, dar cu siguranță, am încercat (în limita timpului care nu întotdeauna îmi este suficient). 
Vă mulțumesc încă o data pentru lectură, sugestii și apreciere.
 
Cu stimă și prețuire, Mariana

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Mariana,

Mi-a plăcut foarte mult textul tău, mai ales că ai ales să scrii în manieră clasică. Rezonanţa cuvintelor este profundă. Are mesaj şi cititorul vibrează, trăieşte versul. Are muzicalitate, ceea ce nu este puţin lucru.

Mi-aş permite câteva sugestii în speranţa de a ajuta.

Astfel:

viața-nfășurată în giulgiu alb de Crist aş rescrie o viață-nfășurată în giulgiu alb de Crist ca să nu rupă ritmul trebuie să pleci cu silabă neaccentuată.

Apoi trebuie să revezi măsura şi cezura, sunt aleatorii. Aici, din punctul meu de vedere, pentru o mai bună muzicalitate ar trebui respectată o simetrie.

Şi nu în ultimul rând, fereşte-te să foloseşti gerunziul, el depărtează cititorul, nu îl implică!

Cu speranţa că n-am deranjat mi-am spus o părere şi nu am adus o critică textului. Rămâne la latitudinea autoarei dacă merită luată în consideraţie sau nu părerea mea.

Te felicit în final pentru acest text şi sunt încântat de stilul tău clasic!

Complimente,