Bonnie & the slide

[Laurenţiu Belizan]

revăd filmul întâmplărilor

întotdeauna apare o nuanță-n plus:

piatra cu nervuri verzi este în altă poziție

salamandra ba înghite soarele după-amiezii ba îl regurgitează

actorii sunt aceiași dar nouă nu ne pasă

 

și uite îmi spui/  tu ești Piatra

eu doar colțul ei răsturnat peste lume

și fără să vreau în Iris îmi crește-o inimă nouă

un soare ghemuit și ghebos din care ies viermi de lumină

 

împreună ținem pe brațe orașul

sărutul nostru despică noaptea

Marele Regizor se agită deasupra sufletelor goale

iar figuranții aruncă poeme-n focuri bengale

 

noi/ două ape/ actori principali pe câmpul de luptă

de unde nimeni nu pleacă/ de unde nimeni nu cade cu gâtul tăiat

 

noi/ două ape/ una sărată ca o salină plângând/ cealaltă dulce ca mierea

ne întâlnim acolo unde nu e durere nici suspin

într-o lume de hârtie din care răzbate când și când un dangăt de iubire

 

[bolache alexandru]

Bine ai revenit, prietene!

[Ion Lazăr da Coza]

Și eu găsesc titlul ca fiind o găselniță ieftină. Scuze! Dacă chiar nu s-ar găsi un echivalent la fel de expresiv, în românește, pentru neștiutorii de engleză, el ar trebui tradus în subsolul poeziei, fiindcă, de-aș folosi Google-traducere, cine știe ce aș obține.

Am citit o poezie viguroasă.

Prețuire,

da Coza

[gina zaharia]

Bine ai revenit, prietene!

Marele Regizor ți-a dăruit o călimară din care să-ți scrii scenariile.

Prețuire!

[Sofia Sincă]

Viața ca o tragi-comedie. Mesajul adânc formulat, metaforele de o finețe remarcabilă. Însă nu mă împac cu titlul. Sunt sigură că ai fi găsit și altul mai românesc. Fondul poemului sună atât de bine, românește. Îmi era dor de poezia ta, Laurențiu Belizan.

Și, din nou pun aceste versuri care îmi vin în minte:

Astfel e lumea... o comedie!
Iar noi, artiștii care-o jucăm,
N-avem dorință alta mai vie
Decât aplauzi să merităm.

Chirița în provincie, de: V.Alecsandri.

Sofy, cu drag.

[Valeria Merca]

...

''noi/ două ape/ una sărată ca o salină plângând/ cealaltă dulce ca mierea

ne întâlnim acolo unde nu e durere nici suspin

într-o lume de hârtie din care răzbate când și când un dangăt de iubire''

Semn de admirabil popas.