Bine v-am gasit! Sa ma prezint:

[Olguta Iacob]

INIMA

Foc în mine ce  palpită

când cu jar, domol, tacit

şi  cu flacăra mocnită

arzi încet şi potolit,

cand un fir de vânt adie

si te-aţâţă-n foc dement

de pârleşte iarba-n glie

dar şi prispa de ciment,

.

sau curgând alene-n vale

pârâiaş ieşit din piatră

aninând, pe lângă, păsări

ori vreo ciută speriată,

când eşti râu ieşit din munţi

măturând în cale case

şi grădinile din curţi

şi-animalele fricoase,

.

adiere-n prag de seară

răcorind arşiţa verii

pentru-a nu ştiu câta oară

mă-nfiori în pragul serii,

cand eşti uragan năprasnic,

smulgi la case acoperişuri

şi copacii-i smulgi zburdalnic

şi-i azvârli în povârnişuri.

.

Toate acestea şi mai multe,

contrastând în mine, poate

câte vrute ori nevrute,

inimă îmi eşti din toate

şi m-arunci în apa Senei

ori pe  norii plutitori

si m-arunci in focul Gheenei

să mă zvânt, de-atâtea ori

şi-mi arăţi cum este zborul

doar pentru-a putea cădea

mi-arăţi, limpede izvorul

doar pentru a mă-neca.

.

Inimă îmi eşti plăcerea

Şi regretul şi durerea

Inimă-mi eşti fericirea

şi surâsul şi mâhnirea

Inimă, eşti tot ce am

Şi prieten şi duşman.

[gina zaharia]

Frumoasă prezentare, Olguța! Ai pășit pe treptele Însemnelor noastre cu liota de stări după tine.

Bine ai venit, inimă adevărată!

[Olguta Iacob]

Multumesc pentru popasul tau, Mihaela!