Aripi vă crească pân' la cer!

Din spuma mării nălucesc
sălbatici cai pursânge trac,
visând tărâm neomenesc,
unde clepsidre sparte zac.

Galopul lor fără hotar,
sub promontoriul uriaș,
e zbuciumul ereditar
zvâcnind în crupe, nărăvaș.

Copite țes și zdrențuiesc
imponderabile mantii,
dantele-verzi de arabesc,
ce-mbracă țărmuri argintii.

Frumoșii cai de ham străini,
cuprinși de freamăt și furtuni,
sunt fulgere, sunt rădăcini,
sunt frânte zboruri de lăstuni.

Norii-dragoni se lăcomesc
mușcând din zorii sângerii,
iar largi talazuri potopesc
nisipuri mult prea timpurii.

Nechează crunt în clarobscur
și se desprind purtați de vânt,
iar forma pierde din contur:

par umbre albe pe pământ,

plutind peste câmpii cu maci,
ușori și liberi. Ei nu pier.
Zburați, sălbaticilor traci,
aripi vă crească pân' la cer!

Vizualizări: 96

Îmi place

Membri cărora le place: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Gabriel Cristea pe Iulie 2, 2019 la 1:52pm: Mulțumesc, doamnă Vasilisia Lazăr, doamnă Valeria Merca, domnule da Coza!

Comentariu publicat de Valeria Merca pe Iunie 30, 2019 la 7:21pm: Am citit poezia asta de mai multe ori. Așa obișnuiesc, mai ales când ceea ce citești îți place.

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Iunie 30, 2019 la 4:11pm: Ce frumooooos!

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Iunie 29, 2019 la 5:17pm: Frumos.

da Coza

Comentariu publicat de Gabriel Cristea pe Iunie 25, 2019 la 5:27pm: Mulțumesc, doamnă Sofia Sincă, doamnă Florica Munteanu-Cuc, domnule Constantin Bidulescu, pentru comentarii și aprecieri! Au fost utile. :)

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Iunie 24, 2019 la 10:44am: Superb imn închinat străbunilor traci. O răscolire ancestrală, puteri ce zboară și acum deasupra neamului, sub formă de cai sălbatici.

O poezie de excepție, cu o elocvență puternică, hiperbolizând sentimentul libertății și al extazului la atingerea fulgerului de la înălţimea sa. Metaforele cuprind, fiecare pe rând, calități ale acestui neam. Foarte frumos și ingenios construite, ca într-un paradis al cuvintelor.

sângerii, - scoate, te rog virgula de dinaintea lui și.

Felicitări!

Sofi

Comentariu publicat de Bidulescu Constantin pe Iunie 24, 2019 la 9:38am: Frumos. Mi-a plăcut şi ideea cum este transpusă în vers şi prozodia obligatorie la o poezie cu rime, cu două mici observaţii: 1. nu văd rostul apostrofului înainte de va (al doilea, da) şi 2. în penultima strofă, versul 4 este mai scurt decât versul doi şi nici nu rimează vânt cu sunt.

Comentariu publicat de Florica Munteanu-Cuc pe Iunie 23, 2019 la 8:09pm: Minunat poem! Îmi place enorm ideea de fond, ca şi felul în care se ţes versurile, rimele, metaforele, epitetele, comparaţiile - sunt proapete, vii, inedite, ca imaginea cailor liberi ieşind sau trecând prin spuma mării! Felicitări, Gabriel Cristea!