Am fost și nu o dată

[Alexandra Cristina Cristea]

Fluture de plumb sub cascada de vise.
Grumaz strâns de geană și uitare.
Zâmbet infinit surprins în culise.
Mărgea rostogolindu-se cu mirare.
Lacrimi Crucișe.
Priviri izbăvitoare.

Fâșâit de aripi în colț de suflet.
Dangăt de regrete cerând iertare.
Cutremur al nemărginitului urlet.
Ploaie, cuget, iubire, chemare.
Schelet.
Neuitare.

[Alexandra Cristina Cristea]

Doamna Mihaela, vă mulțumesc mult pentru complimente! :)

[Alexandra Cristina Cristea]

Domnule da Coza, vă multumesc pentru comentariu și sfat! Am explicat mai jos de ce am folosit în această poezie punctul la sfârșit de vers, dar pe viitor voi încerca să evit acest lucru. :)
Bine v-am găsit și mă bucur să mă aflu printre voi!

Bucurii poetice,

Ally.

[Mihaela Suciu]

Comprimate efervescente - ACC.

[Ion Lazăr da Coza]

Prima impresie e pozitivă, deși punctele-s câh. (Dacă trei îmi spun că-s cal, îmi cumpăr șa!)

Bun venit!

da Coza

[Alexandra Cristina Cristea]

Mă bucur de încă un comentariu pentru care vă mulțumesc, doamna Valeria! :)
Am citit undeva că suferința trebuie trăită până la capăt pentru a putea fi depășită, pentru a ieși la liman. Am rezonat  atunci cu acest gând și am simțit că mă identific cu el într-un fel. 
Am extins aici poate această idee, în sensul că trăiesc stările profund, ca și cum m-aș scufunda în ele pentru a explora cât mai mult din fiecare și aș ieși la suprafață doar din nevoia firească „de aer”, de aceea cred că am ales să pun punct la sfârșitul fiecărui vers și nu virgulă. Am vrut să redau mai mult ideea de cumul de stări, gânduri și imagini în fiecare vers, ideea de de introspecție sufletească și nu să fac neapărat o înșiruire, cum pare la prima vedere. Atunci aș fi optat pentru virgulă.
Sunt încântată că ați regăsit „o diversitate de stări exprimate metaforic”, la care ați rezonat. :)

Calde mulțumiri,

Ally.

[Alexandra Cristina Cristea]

Mulțumesc mult, doamna Sofia, pentru comentariu. :) Mă bucur că deja am comentarii, aceasta fiind prima poezie pe care o postez aici.
Știu că e mai degrabă o poezie de începător, dar faptul că spuneți că nu e „nici bine, nici rău” și că ați citit cu plăcere, îmi dă speranța că se poate, că pot crește aici pe Însemne culturale. :)
Fiind poezia de debut pe acest blog, am vrut să fie o poezie care să mă caracterizeze, să mă introducă aici, printre voi, o poezie trăită, într-un cuvânt o poezie adevărată, deși este scrisă cu mai bine de un an în urmă.

Calde mulțumiri,

Ally.

[Valeria Merca]

Poate dacă nu puneai semnul punct la sfârşitul fiecărui vers, ci virgulă, alta ar fi fost rezonanţa. O diversitate de stări exprimate metaforic.
şi totuşi, am rezonat

[Sofia Sincă]

O gamă de propoziții și fraze, ca și enunțuri. Două catrene cu refren.

Nici bine, nici rău...

Am citit cu plăcere,

Sofy