Albul absolut

[Mirela Cocheci]

Într-o lume-n care lupii piei de oaie și-au făcut 

Eu visez că scriu poeme despre albul absolut,

Urme de seringi și vise-n colț de stradă se preling,

Eu, boem, mai scriu poeme și cu ele vreau să-nving? 

Din țărână iese sânge, bat războaie reci la porți,

Plâng icoanele-n biserici, sfinții tac de parcă-s morți...

Numai gândul meu nu tace scrie stihuri pe pereți 

Într-o lume înțeleasă-n rimă, numai de poeți. 

Tomberoanele sunt pline, cărți și visuri le-au umplut,

Lupii-și văd cuminți de treabă: "ce mai este de vândut?",

Mintea mea rămâne surdă, de-ntuneric nu m-ating,

Îndrăznesc să scriu poeme și cu ele vreau să-nving.

[Mirela Cocheci]

Sincere mulțumiri colegilor: petrut dan, bolache alexandru, Amanda Spulber, Vasilisia Lazăr  și Chris! O zi frumoasă tuturora!

[Chris]

o poezie manifest. asta este lumea in care traim, citit cu placere!

[Vasilisia Lazăr]

Numai gândul meu nu tace scrie stihuri pe pereți 

Într-o lume înțeleasă-n rimă, numai de poeți. 

Eheee, măcar de-ar înțelege-o toți cei care se autodefinesc poeți!

[Amanda Spulber]

Sună bine, deși albul absolut e orbitor și cumva neinteresant pe termen lung. Dar e o poezie manifest, care are forță și atinge destule probleme contemporane. Poate sfinții tac pentru că există liberul arbitru. Cine știe...

Aici ghilimele nu se pun așa în limba română, ci așa „ ” sau așa „ “ sau poți să renunți la ele, fiindcă se înțelege și fără.
Lupii-și văd cuminți de treabă: "ce mai este de vândut?",>>

[bolache alexandru]

Plâng icoanele-n biserici, sfinții tac de parcă-s morți.. Ai învins deja!

[petrut dan]

Ar fi frumos ca răul să poaă fi învins cu poeme, probabil te refereai la puterea cuvintelor pe care toată lumea o recunoaște dar pe care nu o apreciază nimeni! O dorința bine transpusă liric, am citit cu interes, cu drag!

[Mirela Cocheci]

Dragi colegi, Grig Salvan, Nicoleta Cheleș, chindea maria si Vasilisia Lazăr,  vă mulțumesc că ați avut timp să analizați și să comentați versurile mele. Da, Vasilisia voi încerca pe viitor să comentez si eu creațiile colegilor! Vă asigur de întreaga mea prețuire!

[Vasilisia Lazăr]

O poezie bună. Acolo e o mică aritmie, nu e vorba de măsură, dar se simte o mică sincopă.

Mirela, mi-ar plăcea să lași și tu păreri altor autori, cu siguranță le-ar face plăcere. Măcar celor care îți lasă ție...

[chindea maria elena]

Marea de întuneric compact poate fi spartă fie chiar și de luminița unui umil licurici. Poate părea insignifiant - dar are o putere covârșitoare. Nu înceta să crezi în puterea invincibilă a luminii din tine! Nu uita că o lumânare își arată forța ei nu în miezul zilei ci când e întunericul stăpân peste lume! Iar POEZIA este în esența ei o flacără care mistuie bezna și urâtul! Continuă să aprinzi candela frumosului în tomberoane, că o faci bine! Nu uita că floarea de lotus, simbolul spiritualității celei mai înalte își are rădăcinile în mlaștină!  

[Nicoleta Cheles]

"Sunt versuri care s-au așternut așa cum au venit". Poezia nu mai are răbdare, oricât am încera să o ascundem în noi. Și, culmea, învinge. Pentru că ea este de partea Binelui. Amintiți-vă de Lorca. Trupul poetului nu a fost recuperat, dar poezia lui a rămas deasupra doctrinelor și a înverșunării...