Cuvintele nu au litere
au durere.
Sunt altare pe care sufletul
urcă singur cu ochii închiși.
Cuvintele sunt hrănite cu sânge.
Câte picături de sânge are un cuvânt?
Destule.
Cât să-l doară și pe cel care citește.
dar
prea puține ca să-ți salveze
propria durere.
Un cuvânt e o jertfă tăcută
o parte din timp smulsă din viață
și dăruită.
Scriem ca și cum am încerca
să învingem moartea
dar fiecare cuvânt e o bătaie de inimă
care n-a mai bătut.
Poate că poezia
nu se scrie cu cerneală
ci cu picături de sânge donate
pentru a face cuvântul să respire.
Murim câte puțin
pentru a da viață cuvintelor.
Adaugă un comentariu
Ești impresionantă! Ai atâta forță să dezlegi misterele din spatele cuvintelor încât ajungi să citești sufletul autorului. Ești minunată! Îți mulțumesc din suflet. Te îmbrățișez cu mare drag.
Gabriela, poemul tău este o meditație gravă asupra actului creației și asupra sacrificiului interior pe care îl presupune cuvântul poetic. Încă de la primul vers — „Cuvintele nu au litere / au durere” — fixeazi tonul textului, transformând poezia într-un ritual al suferinței transfigurate. Cuvântul devine aici un „altar” al sufletului, o ofrandă sângerândă adusă artei și existenței.
Imaginea cuvântului hrănit cu sânge este metafora centrală și pivotul emoțional al textului. Ea vorbește despre intensitatea trăirii poetului, despre acea forță vitală care se consumă în fiecare vers. Întrebarea „Câte picături de sânge are un cuvânt?” e, în fond, un ecou al interogațiilor existențiale despre prețul creației și despre cât de mult din ființa noastră se topește în fiecare poezie. Răspunsul laconic – „Destule” – poartă o ironie amară și o înțelepciune tragică: arta nu vindecă pe deplin, dar transformă durerea în frumusețe.
Poemul e construit în fraze scurte, aproape tăioase, care sugerează epuizarea, respirația sacadată a unui suflet ce scrie din nevoia de a nu se stinge. În partea a doua, reflecția se adâncește: „Scriem ca și cum am încerca / să învingem moartea / dar fiecare cuvânt e o bătaie de inimă / care n-a mai bătut.” — o imagine memorabilă, cu rezonanțe mistice.
Finalul reia ideea centrală sub forma unei revelații: „Murim câte puțin / pentru a da viață cuvintelor.” Această simetrie între moarte și creație sugerează că poezia este o formă de supraviețuire spirituală, o transfuziune între viață și moarte, între suferință și sens.
Stilul este sobru, curat, lipsit de artificii, dar de o forță emoțională impresionantă. În simplitatea lui aparentă, poemul devine o ars poetica modernă, în care poetul e și victimă, și demiurg. Are o adâncime aparte, dintre acelea care nu doar se citesc, ci se simt până în măduva tăcerii.
Vă mulțumesc frumos. O zi liniștită!
O descriere metaforizată, frumos exagerată. Aici cuvântul e rege, exprimarea este curajoasă, scopul atins.
aDa
Despre puterea cuvintelor... Cuvinte-sânge, cuvinte jertfă!
Dacă există acel moment în care simțim că ne eliberăm total, chiar și pentru o clipă, înseamnă că acestea și-au atins scopul.
Numai bine!
Interesantă disecție a cuvântului, cel ce poartă în sine sânge și suferință, speranță și vis, durere și lacrimi, încercăm să ne încărcăm sufletul cu toate ale sale în cuvântul ales, dar nu întotdeauna reușim să punem în el tot ce simțim, asta e drama celui ce lucrează și sculptează în cuvinte.
Poezia ar putea ști răspunsul, noi doar o ajutăm să existe.
Vă mulțumesc frumos.
Murim câte puțin
pentru a da viață cuvintelor. este o paradigma de la care pot incepe poemele lui a fi și a fost
cu pretuire!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, Director Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
***
Pentru anul acesta au donat:
Gabriela Raucă - 500 lei
Burtea Corina-Elena - 200 lei
© 2025 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE