Izgoniţi la graniţa vorbei

[Ada Nemescu]

Doar umbrei oazei nepreţuite ceri

nimicnicii de gânduri zdrenţuite
deasupra criptei unui vis uitat
ungând pe buze amintiri confuze
ce se năşteau când tu erai… plecat

sunt strai ceresc, în sufletul pierit
nu-ţi căuta vreodată mântuirea
în a deşertăciunii- arsură, nici plutirea
haotică a viselor … uite, un cer stropit

de neputinţe vii, îi cară beznei sacul
oglinzilor le tot prefaci incizii, iar
dorului de noi îi tot reciţi minciuni
(schimba-vei axa lumii) – tu, săracul!?

Sipetul gurii tale- amar, mereu e altul…

[Ada Nemescu]

Dragul meu prieten, Grig...

Nu degeaba ne bucurăm reciproc de postările noastre, versuri sau proză... avem înclinații spre aceleași sensibilități artistice. Mă bucură acest comentariu detaliat și măgulitor. 

Să ne bucurăm de sărbătorile ce vor să vină!

aDa, cu drag

[Grig Salvan]

Mă regăsesc mereu în versuri ale tale, cu paradoxurile mele interioare, cu trăiri adunate și vise destrămate, cu iluzii și deziluzii, lumini și umbre, cu dorințe năvalnice și dezabuzare, cu bucuria de a trăi și pregătirea de a muri, cu tonuri stenice, vitale și melancolii ancestrale... Îmi plac mult:

„nimicnicii de gânduri zdrenţuite
deasupra criptei unui vis uitat”

sau:

„...uite, un cer stropit

de neputinţe vii, îi cară beznei sacul
oglinzilor le tot prefaci incizii, iar
dorului de noi îi tot reciţi minciuni”

ca să nu mai zic de lamentația din final:

„(schimba-vei axa lumii) – tu, săracul!?”

[Ada Nemescu]

Metafore acide! 

Cred că, totuși, există și o bază (!) care să neutralizeze :)) conflictul.

aDa, mulțumește

[bolache alexandru]

Foarte acidă într-un text plin de metafore...

[Ada Nemescu]

Mihaela, bine spus - incisivă!

Este o revoltă în versuri, mă repet - nu se scrie doar de flori albastre - luciditatea este un atribut al omului contemporan. Mulțumesc pentru popas, aDa

[Ada Nemescu]

Drăguța mea Ramona Nicoleta, ai dreptate, este o suferință.

Versuri se scriu nu nu doar la bucurie!

aDa, cu drag

[Ada Nemescu]

Dragă Chris, este plăcut când o expresie, un vers este preferat.

Mulțumesc foarte mult, aDa, cu drag

[Mihaela Popa]

o analiză incisivă

"...uite, un cer stropit

de neputinţe vii, îi cară beznei sacul
oglinzilor le tot prefaci incizii, iar
dorului de noi îi tot reciţi minciuni
(schimba-vei axa lumii) – tu, săracul!?

Sipetul gurii tale- amar, mereu e altul…"

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Imagini frumoase ce scot în evidență suferința lăuntrică a poetului, ”neputințe vii”. Am citit și recitit cu drag.

[Chris]

"un cer stropit de neputinte vii" - frumos intreg textul, mi-a placut in mod deosebit aceasta idee...