bunica

[Dinca Valerian]

pe când era mai tânără

bunica îl plăcuse mult pe bunicul

i se scurgeau ochii

când îl vedea 

pe uliță

îmbrăcat în mantaua de căprar

adusă din armată

trecând țanțoș spre biserică

acuma

ea

mă plăcea pe mine

îngerul 

care stătea pe umărul din dreapta

știa doar să păzească 

de rele de boală de ispită

de când s-a așezat cu mine în poala bunicii

a învățat să mângâie

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

Da! E foarte bine așa. :)

[Dinca Valerian]

@  Vasilisia Lazăr Grădinariu Cu gandul la problema pe care mi-ati dat-o sa o rezolv, mi-am pierdut somnul. Asa ca musai sa prezint solutia ca sa pot pune geana pe geana.  acuma/ ea/ ma placea pe mine este solutia perfecta care, pe de-o parte, inlatura 'ma-caneala' pe care corect ati sesizat-o, iar pe de alta parte, concentreaza actiunea intr-un punct format de o Sfanta Treime (timp, bunica si eu). Multumiri

[Dinca Valerian]

@Vasilisia Lazăr Grădinariu  Corecta observatia, multumesc! Sau acuma/ ea ma placea pe mine Cum o fi mai bine? Deocamdata merg pe mana Dvs

[Vasilisia Lazăr Grădinariu]

acuma/ mă plăcea pe mine

Eu aș spune: acu/ mă plăcea pe mine

Ingenios.

[Dinca Valerian]

@ Denisa Curea Popa Ma bucura aprecierea Dvs.

[Denisa Curea Popa]

Admirație! 

[Dinca Valerian]

@Valeria Merca Multumesc pentru apreciere

[Valeria Merca]

Frumos! Subtilitate, gingășie. 

Am citit cu drag. 

[Dinca Valerian]

@Ada Nemescu Multumesc pentru comentariu

[Ada Nemescu]

metamorfoză

sunt îngeri fără aripi

şoapta lor

se-aseamănă a zbor

şi dacă le-ai lipi

pe geana timpului

oftat ar fi 

aceste cuvinte mi-ai inspirat, aDa