Sfârșit de zi

[Dinca Valerian]

În zarea nepătată de corăbii

urma să-mi leg privirile adânci

de-o muchie firavă între stânci.

Dar, înhămată la un stol de vrăbii,

privirea clandestină vrea să crape.

E doar un spasm ce n-a încremenit

într-un străpuns de piept. Neprimenit,

pământul e razleț. În jur doar ape,

cu ochii blânzi și fără de pricine,

curgând în goluri. Țărmul s-a predat

cărării strâmte. Timpul succedat,

găsește un destin în orișicine,

când la sfârșit de ziuă trece-n mâine.

Nu va fi luptă, nici vreunul prins

într-o cătușă. Încă nu-s deprins

să se comprime clipele în pâine.

[Dinca Valerian]

@ Vasilisia Lazăr Multumesc pentru lectura si placerea declarata

[Vasilisia Lazăr]

Am citit cu drag.

[Dinca Valerian]

@Mihaela Popa Multumiri pentru lectura si apreciere

[Mihaela Popa]

vers pătrunzător, melodios, frumos!

[Dinca Valerian]

@ Valeria Merca Multumesc pentru lectura si apreciere

[Valeria Merca]

Minunat! Cu plăcerea lecturii!

[Dinca Valerian]

@gabriel cristea Multumesc mult, gabriel!

[gabriel cristea]

O adorabilă secvență lirică! 

[Dinca Valerian]

@Sofia Sincă Poate ca este prea mult zis. Dar ma bucur ca ti-a placut. Multumiri pentru lectura si comentariu.

[Sofia Sincă]

Visând, pe înserat la malul mării... În timp, doar natura ştie ce va urma pentru eternitate şi nu intempestiv. Asfințitul cade firesc şi divin, dorind să predea mirajul tăcerilor și al liniștii.

Superbă poezie, magnifică!

Felicitări!

Sofi