Simt veșnicia din cuvinte

In graiul nostru strămoșesc

Cu dor, cu glie, cu morminte

Cu tot ce crește-n plaiul românesc

Acest tărâm din care mă trag eu

Cuvintele în care eu gândesc

Sălășluiesc in suflet și în gând mereu

Cu glasul mamei, cu întâiul „te iubesc”.

Cu obiceiuri sacre, cu credință

Cuvintele din graiul nostru sfânt

Cu tot ce-i viu și tot ce-i neființă

Vor dăinui în veci pe-acest…

Iubita mea

ești ca o insulă pustie,

în care se ascund eternități

din care izvorăște apa vie,

speranța fiecărei dimineți...

Din vălul amintirilor uitate

Dă-mi o fărâmă de eternitate,

Speranțele,

pe care ni le-am pus

în clipele pierdute în eter

Când ne rugam

și ochii tăi priveau în sus

Ploua invers de pe pământ în cer...

Iubită tu ai fost

surâsul liniștit pe care vreau să-l regăsesc

În fiecare loc, în care eu…

Ce-o fi cu zilele

Din care pare că lipsesc?

Orașul doarme ca o pisică

ghemuit la poalele Dealului Viilor

S-aude prin liniștea nopții orologiul

Bisericii cu două turle...

Orașul fără mine-i mort!

Pe apa cuminte a râului

Între cele două poduri

Trec lebede albe...

Și iar îmi vine să caut

prin ploaia de cuvinte

care mă compun

versurile lui Apollinaire:

„Frumoase zile,

Șoareci ai timpului

Voi…

                                           după o rugăciune a Părintelui Arsenie Boca

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Doamne, cel ce vii între oameni în taină

Alungă-ne din cuget și din suflet a gândurilor rele umbră

Să nu Te ținem ca în temnițe: bolnav, flămând și fără haină

Dezleagă-ne de patimi, de păcate și de îndoiala sumbră...

Doamne între oameni în taină când vii

Ferește-ne de ispite în fiecare ceas

Că și noi Doamne…

Rotire-i noaptea asta, rotire și îndemn

Când stele cad inerte în crucile de lemn

Și heruvimi prin slavă duc flori de soare-n mâini

Iubirea luminează! De ce căutăm lumini?

Lumina nopții trece prin suflete-n pustiu

Tot străbătând prin veacuri din tată-n fiu

Din tată-n fiu...

Rotire-i noaptea asta, rotire nesfârșită

În cercul de întuneric, lumina e trăită?

Trec florile prin soarele de april

Și-n nesfârșita lor singurătate se închid

Așa cum trece plânsul de copil

Cu jertfa Anei închis în fiecare zid

În fructe stropi de soare cad

Trecerea vremii mă înfioară

Semințe se rostogolesc spre nou răsad

Trec alte flori în altă primăvară

Doamne, tinerețea mea

A zburat ca pasarea

(doina bănățeana)

Ca într-o oglindă caut mereu

Cu mâna după luciu întinsă

Să mângâi geana adormită

A geamănului meu...

Și totuși dincolo 

E un șirag de vechi cristale

Care, concret nu-mi aparțin

Metamorfoze ideale

Pecetluite în…

                               Speranța alungă până și tristețea morții”

                               Preot anonim

Nu moartea mă înspăimântă, Doamne

Când trec umil prin ceasurile reci

Cu sufletul închis în triste toamne

Și gânduri prinse-n idealuri seci!

Vreau zilnic să câștig un strop de libertate,

Legat prin mii de funii de trecutul mort

Și agresat de hăul de…

 

Din care colț de vise tâmpe ai apărut târâș?

Sfioasă și plăpândă pe firmamentul calp,

Fosforescentă urmă pedantă într-un afiș

Cu sclipitoare stele peste bălaiu-ți scalp!

Ce artificii stranii te-au zămislit interactiv?

Concepții limitrofe din refulări mondene

Rutine generoase ți-au pus un bust sportiv

Pășește dezinvolt, fii curajoasă, nu te teme!

Șoferi bătrâni și hulpavi, ecranul îl scanează

Cu ochi blegiți de vremuri și dilatați…

                                                              De la un gând de Rainer Maria Rilke

De hăul ăsta, cum să treci?

E toamnă și-n ceruri e târziu

Cad frunze moarte pe poteci

Și se strecoară-n sufletul pustiu

Când vântul degetele-și plimbă

Peste culoarea toamnei

Nespusă în vreo limbă...

Și totul cade-n Univers

Dar timpul nu se mai amână

Cum poți cuprinde…

În satul meu arhaic

Cioplit în diadema dealuri verzi

Se spun povești

În care Tu nu crezi....



Se spune ca acolo, după deal

De multe ori

Venea la stână Decebal

Să poposească la păstori

Gusta din țuică și mâncare

Gătită special de sărbători...

Și închina cu fiecare....



Aici în sat

Sunt casele pustii

Iar holdele-s cu mărăcini

Ogrăzile nu au copii

Plecați sunt toți printre străini

Și nimenea nu mai…