Sus, pe-o argintată ramură-nflorită,

Cânta o pasăre lungi doruri străvezii

Și, din a dimineții făgăduinți verzii,

Mă colinda pe trup o rază însorită.

Mi te-aducea în gând, sublim fior ceresc,

Ce îmi răsfiri pe-obraz un jar incandescent

Cu mângâieri albastre, cu jocul inocent,

Cu simțământul pur că ard, dar că trăiesc.…

Azi aș putea s-adun pe buze

Tot râsul iernilor trecute,

Ca-n zori de zi, să îți sărute

Lumini din genele difuze.

S-adun pe margine de nouri

Mărgean stelat din fulg de nea,

Iar râsul meu dor alb să-ți dea,

Răsfrânt pe tine cu ecouri.

Să-ți torc prin calda-mi răsuflare

Fuiorul vântului pribeag,

Împrăștiat pe chipu-ți…

Era o seară-albastră,

cu vânt, cu nori, cu stele...

O seară-nmiresmată,

ca multe alte cele,

Ce-acoperă câmpia,

după ce ploi o scaldă,

Acolo unde vara

își crește pâinea caldă.

Bătutu-mi-a în poartă,

cu mult după chindie,

Un rătăcit străin.

Pe unde-i, nici nu știe.

Și îmi ceru pribeagul,…

Când aripile mi-au crescut în tine,

Să te dezmierde într-un miez de noapte,

În zboruri mute, cu parfum de șoapte

Și tandre dansuri, prinse-n brize line,

Părea că lumea s-a oprit din mersu-i,

Livezi albastre înfloreau vrăjite,

În calde brațe - valuri jinduite,

Doream aievea trupul să-mi înghesui.

Oricâtă teamă aș avea acuma,

Că timpu-și…

Iubite, spune-i vieții

să-și dărâme hotarele!

Prinde aripi și vino grabnic spre

povestea viselor nostre!

Zăbovește timp de un amurg

pe genele mele, țesute din brâie de vară

și adapă-te de-acolo...

din înaltul trupului meu,

cu roua ochilor

ce clocotesc de dorință!

Simte, cu plăcerea unei sărbători,

văile pielii mele însorite…

Prin lumea Ei, cu trup minuscul,

Îi căuta colburi de aur

Și viu parfum din foi de laur,

Din răsărit până-n crepuscul,

Să i le dea Lui - veșnic mire

În lumea cea cu trup de astru.

Din 'nalt văzduh, țesut în fire

Și răscolit de vânt albastru,

El i-a ales alb alabastru -

Un biet hurmuz* printre…

Ți-aș scrie cu cuvinte așezate

Pe muchia săgeții-nfipte-n timpuri,

Să zdruncine leaturi străvechi, săpate

În carne de pământ și anotimpuri.

Să simți fior și să-mi auzi suspinul

Cutremurat și-ardent în piept, ca-n vatră,

Când guști din vechi antale vin-pelinul,

Să te-oglindești în ochii mei de piatră.

Ți-aș scrie cu…

                                Tu

                              și eu -

                             o albă

                            coloană

                      de visuri și dor

                      și caldă tămâie

                  de brad din pridvor.

                                 Tu

                               și eu -

                             zăpadă

                           eternă din

                   …

Tu ai văzut că vorba-mi nu-i spoială

Unsă pe-un zbor cu-aripi de nepăsare?

E-o lume val, în lacrimi de cerneală,

E-o lume cer, în zâmbete de soare.

Voi scrie cărți, în piatră încrustate,

Cu slove largi și cu condei cuminte,

Ce sufletul ți-l cată și-l străbate.

Tu știi iubi cu șiruri de cuvinte?

Știi inimii să îi pictezi veșmântul

Din…

Te voi iubi la noapte în iarba cea înaltă

Când, printre nouri, vântul va răscoli lumina

Din greu nisipul Lunii și va-nflori grădina,

Cu trupu-i de mătase, cu coama lui învoaltă.

Când aburii-înnoptării, vor sta să se răsfrângă

Și, peste ceruri, stele vor năvăli în cete,

Domoală, gura-mi dulce va vrea să te desfete

Lăsându-ți cald și moale sărut în palma…

Balsamic zbor al depărtării

Și glorios sonet de vânturi

A dăltuit în piatră timpul

Coloane de vecii și cânturi.

S-a închegat în stâncă noaptea

Și-a drămuit perfect altare

Cu înfloriri prin zări și ceruri,

Pe unde-și scurg aștrii cărare.

Vedenii lungi se-ascund prin colburi,

Cu suflet de miraj tresaltă;

Desprins argint dintr-o…

Rodind culori pe 'nalt tremurătorul

val al orizontului,

Soarele îl mângâia cu aripi nălucinde...

Dune scăpărătoare se ridicau ca un văl

între două universuri...

între capătul și începutul timpului.

Umbre călătoare și nesfârșite

îmi țintuiau hipnotizant privirea

de parcă mă cereau pentru ele.

Voiam să le împrumut

câte puțin din…

Am pus să fiarbă flori vrăjite,

Culese-n taină, când, în noapte,

Șoimane* varsă vânt cu șoapte

Pe colțul Lunii adormite.

Argint din ierburi - Romaniță

Și rădăcină de-Obligeană

Să-ți vină dorul pe la geană

De-un slobod dulce de guriță.

Cu albe brațe, suflecate,

Am rupt prin rouă Micșunele,

Că, de vrei buze, pe-ale…

Ce simplu-ar fi să n-avem doruri!

Să vegetăm printre amoruri,

Iar ceru-ntreg să ne încapă

Într-un proscris picur de apă.

Să ne-mbătăm cu iz de viță,

Când viața-n vânt se vrea hangiță

Și-a stors în vechi ulcele vinul,

Dar vinde-n birt numai pelinul.

Să moțăim fără de teama

Că ne-o afla soarta - infama

Și-o să ne dea, cu mari…

Te-aștept la hotarul dintre-,,a fi" și-,,a nu fi",

Cu flori pe cămașă și-n sân cu căpșune,

Iar buza mea moale pe frunte îți pune

Și negrul din noapte, și albul din zi.

Tu prinde-mi în palme, cu foc, mijlocelul,

Ca șarpele urcă pe trupu-mi strânsoarea,

În iarbă să cadă, pe loc, cingătoarea,

Privește pământul, iar eu numai cerul!

Sub caldele cețuri,…

Un vânt călduț ne șuiera prin plete,

În noaptea cu ochi negri, ca de tuci.

Scria văzduhul în cuvinte dulci,

Ce mi le șiroiai pe la ureche.

Un alb Luceafăr, prin cerul cenușiu,

Umplea cu strălucirea-i veșnicii, 

Iar larg mirajul razelor mlădii

Boltea înaltul, de parc-ar fi fost viu.

Tăcea în somnul nopții lumea-ntreagă.

Doar între noi se…

Prinde-mă!

După ce mă alergi mai întâi

printre dorurile din

cămările inimii tale...

Cuprinde-mă!

Cu același vânt cu care

îmi aduci infinitul.

Cel cu atingeri sfârâitoare,

ce cunoaște doar

alinturi aprige...

Aprinde-mă!

Cu visele tale, care ar

rodi fierbințeli…

Uneori, mă ascund sub pleoapa gândului

și merg ca iscoadă

în văile și povârnișurile tale,

cu încântarea că aștern

căldură pașilor mei.

Venerez hotarele Raiului nostru,

deși le-aș frânge bucuroasă misterul,

ca să-mi scald zvonul fierbinte al sângelui,

încolăcită ca șarpele în ființa ta...

Să-ți aflu cu sete sfâșierea, și pacea,

și tainele visurilor,…

Pic!

Pic!

Pic!

Auziți?

E secunda ce ne picură 

pe suflete...

Amara,

perfida

și incolora secundă,

împietrită în exemplare gemene,

ce ne cântă duios că trăim,

în timp ce noi,

cu durere,

ne amintim

că se întâmplă sfârșituri!

Caut cu disperare o secundă!

O caut cu întreaga zare a gândului meu...

Arunc mătasea purpurie a căutării

peste holograma

sărutului tău hulpav, cu gust de tutun,

peste albele mâini în care

îți zăbovea fața mea.

Tu ai văzut atunci flacăra

din răscrucea privirilor noastre?

Ai aprins-o cu restul de patimă

îndelungă, de după

sărutul…