Îmi voi numi această pasăre ,,Destin"

[Manuela Munteanu]

Sus, pe-o argintată ramură-nflorită,
Cânta o pasăre lungi doruri străvezii
Și, din a dimineții făgăduinți verzii,
Mă colinda pe trup o rază însorită.

Mi te-aducea în gând, sublim fior ceresc,
Ce îmi răsfiri pe-obraz un jar incandescent
Cu mângâieri albastre, cu jocul inocent,
Cu simțământul pur că ard, dar că trăiesc.

Tot cați în miez de zi lăuntruri de pământ,
Ce dau savoare-n spic, dospită-n calde pâini.
Culege-i roada dulce, cu hrăpărețe mâini
Și gustă-i carnea-n ritm de dans cu pas prin cânt!

Iar eu voi căuta aripi ce mi te-aduc
Pe unda unui vânt cu umblet alb și lin.
Îmi voi numi această pasăre, ,,Destin"
Și-am să mă-nalț la cer s-o aflu, s-o apuc,

Să i te iau din cioc și să te simt cu chef,
Cum simte marea val, ca un alint pe chip,
Cu-aceeași legănare spre maluri de nisip
Cu-același zbucium mut în scoica de sidef.

[Manuela Munteanu]

Calde îmbrățișări, dragă Augusta!

[Chris]

frumos...