Cu termen de garanţie ilizibil încă de la naştere,

şters mereu de lacrimile sărate ale neputinţei,

trăiesc printre noi.

Durerea are culoarea unui cer sângeriu

şi mirosul leşiei.

Fără speranţa regăsirii caută în adâncul fiinţei lor

inocenţa pierdută prea devreme

prin munţi de tăceri.

Floarea păcatului nu ţine cont

de anotimpurile sufletului;

mereu înflorită, fără rod de bucurie va sfârşi

secerată de vină.

Purtând stigmatul nonvalorii…

Ca doi străini noi rătăcim prin lume,

Departe tu, departe eu prin ploi,

Privim ades la steaua fără nume

Şi ne ferim să fim iar amândoi.



Când vin spre tine, tu te faci că pleci,

O antarctidă parcă ne desparte,

Noi doi gheţari încremeniţi pe veci

Şi-o lume fără viaţă ne împarte.



Mistere adânci ne-au îngropat de vii,

Dar ape dulci se vor la suprafaţă,

Dorinţe-ascunse de se vor ivi

Se vor topi calote-ntregi de gheaţă.…

Te-aşteaptă şi azi teiul, mult prea bătrân, stingher,

Să îţi înmoi condeiul, Mărite Templier, 

În seva hrănitoare, izvor de poezie,

Iar crengile lăsate îţi vor zidi chilie.

Te vor ascunde-n noapte de ochi iscoditori,

Vei adormi-n miresme şi-n ploile cu flori,

Sfioas-a nopţii lună va rătăci cărarea

Lăsându-te cu muza, să-ţi afli alinarea.

Tu doar îndreaptă-ţi paşii ca-n vremi de-odinioară

Pe-aleea poeziei... cu dor în…

în întuneric

şi case fără de ferestre spre bucurie

se sting în tăcere,

oameni.

Speranţa nu bate niciodată la uşile lor;

a rămas zidită de vie, dincolo de prag.

Pe chipuri palide, lacrimi neşterse

ies din matcă.

Uneori repezi,

alteori doar se preling,

semn că sufletul e îngenuncheat.

Canonul dimineţii e un nou răsărit,

iar ziua o pedeapsa în care

până şi amintirile dor.

Noaptea, doină de jale fără de sfârşit.…

Pictează-mi iubite pe faţă surâsul,

Nu-i greu să o faci, doar pune culoare,

Înmoaie penelul în seva şi plânsul…

Doamne, cât îmi sunt de dragi,

Clocoteşte-n ei dorinţa,

N-ai să vezi nici urme vagi

Ce-ar opri  incandescenţa.



Făr’ de  hamuri le e dorul,

Slobod, răvăşit prin viaţă

Şi nestăpânit fiorul,

În furtuna de speranţă.



Înflorind de tinereţe,

Arzători precum bujorii,

În lumină şi faţete

Sunt petalele candorii.



Dans de inimi, alipite,

Strânse-n chingi de pasiune,

Două flăcări contopite

Ard pe culmi de slăbiciune.…

Ne întomnăm iubite, e-atât de frig la tine,

În mine urlă vântul şi ploile mă dor,

Iar palid curcubeul răsfrânt peste ruine,

Atinge corzi bolnave, precum un acordor.



Eu strig de neputinţă, tu de însingurare,

Ce tristă simfonie... şi gravă-n sol minor,

Apatice dorinţe şi stări răscolitoare,

Străbat fâşii de suflet în ritm copleşitor.



Nu mai găsim putere să întregim finalul,                      

Arpegii rătăcite plâng clipele iubirii,       …

Mărită mireasă, mărit fii tu mire,

E ziua cea mare, e Sfânta Unire,

Porniţi, azi, în viaţă, cu imnul iubirii

Şi fie-va calea uşoară şi dreaptă!

Hristos v-a unit să fiţi una în toate,

De astăzi, oriunde, un trup voi veţi face,

Purtându-vă crucea pe căi încercate

Veţi trece prin viaţă, veţi trece prin moarte,

Dar casa vă fie precum o cetate

Păzită, curată.

Cununi vă pun naşii, inele pe deget,

Iar Domnul trimite, din ceruri, Lumina,

Când îngerii…

Cât eşti de frumoasă primăvară

Doar femeia te mai poate egala,

În mătăsuri defilând în prag de seară,

Tu, în flori de liliac prin mahala.

Amândouă răscoliţi pământul,

În parfumuri şi culori ne ispitiţi,

De ne curge prin artere răsăritul

Şi-alergăm nebuni de viaţă-ndrăgostiţi.

Răsfăţate, schimbătoare şi cochete,

Dependenţi suntem de voi ca de lumină,

Ne topim când vă iviţi ca-n creuzete,

De dorinţă şi plăcere…

Bătrână ţară şi-atât de încercată,

Te-au răstignit străinii cum au vrut,

Pe-o cruce de nevoi  abandonată,

În cuie te-au bătut şi te-a durut.



Ţi-au pus străjeri la porţile cetăţii,

Speranţa în mai bine − deportată

Şi murdărind veșmântul demnităţii,

Ţii crucea în dureri, îngenuncheată.

 

Au rupt flamânzi din trupul tău ca lupii,

Bucată cu bucată  făr' de  milă

Şi te-au uitat apoi pe fundul gropii,

Atât de-nsângerată şi…

Dacă-n dimineţi ploioase

Ţi-aş aduce-n dar un soare

M-ai iubi pe mine oare?

Dacă aşa, din întâmplare,

Macilor de pe coline

Le-aş fura din puritate

Şi în flori de iasomie

Ţi-aş spăla tristeţi fardate,

Aş avea de tine parte?

Adormită-n  lăcrămioare

Cea mai mândră dintre ele,

Eu cerşind un braţ de stele

Că să-ţi împletesc cunună,

Oare-am fi noi împreună?

De-aş fi singur pe o mare

Far’ de ţărmuri, în furtună,…

Am furat un trandafir,

Virtual... de bună seamă

Şi-au ajuns plini de venin,

Să mă bănuie de fraudă.



N-am ştiut că e păzit

Pus în lanţuri de stăpână,

Că parfumul mult dorit,

Nu se dă pe orice mână!



Trebuie întâi de toate

Să faci plecăciuni patroanei

Şi în rugăciuni de-o noapte

Să te-nchini, sfios, cucoanei.



Nu aşa... pe căi blocate

Să-l atingi, să-i furi parfumul,

Căci domniţele frustrate

Stau pe…

Prin ploile ascunse-n părul meu,

Trecut-au primăveri şi toamne reci

Şi rătăcind,  al vieţii curcubeu,

A pus pe suflet aspre ipoteci.



Mi-a ferecat trăirile cu ani,

Iar zâmbetul a încurcat persoana

Pe umerii striviţi de bolovani

Îmi supurează neînchisă, rana.



Trăiesc, iubesc şi sunt adeseori

O flacăra ce arde-n disperare,

În limbi de foc ajung  pană la nori

Şi mă revărs în ploi vindecătoare.



Pun lacrima şi doru-n…

Şterge-ţi, iubito, ochii de lacrimi,

Mă doare-n străfunduri a ta suferinţă,

Mi-e trupul o lavă ce arde în patimi

Şi-ţi văd…

Floare de lumină  ce-nfloreşti în mine   

Când te ud cu lacrimi din nestinsul dor,

Ploaie de nuanţe... în culori carmine

Îmi inunzi artere-n  nesfârşit izvor.



Rătăceşti prin suflet ca o primăvară,            

Răscoleşti simţiri, cad şi mă adun,

Alteori mă tulburi, griji mă-mpresoară

C-ai putea să pleci  far' să te-ncunun.



Te iubesc cum luna îşi iubeşte cerul,

Pescăruşii – marea,  eminescian,

De nu te-aş avea, eu,…

Ne risipim în fel de fel de lucruri,

Amanetăm iubirea pe vise de-mprumut,

Suntem licenţiaţi în jonglerii şi trucuri

Iar viaţa uneori e-o joacă la barbut.



În târg de-antichităţi stau cinstea şi onoarea,

Nu ştim nici să trăim, nu ştim nici a muri,

Încătuşaţi de vicii  vom cere abrogarea,

Respectului la viaţă, prin simple făcături.



Înăbuşim dureri şi patimi în alcool

Şi prin grădini de vise ne căutăm scăparea,

Pe viitorul ţării se…

Când te-ai născut, în prag de primăvară,

Au uneltit şi zeii să le primeşti pe toate,

Un trup armonios precum o lăcrămioară

Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate.



Ţi-au dăruit curaj să poţi să rabzi mereu

Furtunilor din viaţă cu-atâta demnitate,

Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu

Când trebuie să stai prin ape-nvolburate.



Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat

Blândeţe în privire şi-adânci sclipiri brodate,

În sufletul…

În aste zile de restrişte,

Ajuns-a ţara noastră dragă

Să fie a vulturilor pradă.

Sunt tot mai răi, tot mai flămânzi

Şi mai avizi după putere;

Nimic şi nimeni nu-i opreşte

În lupta lor după avere.

Făcut-au ţara  tribunal

Unde poporu-i acuzat

Fără să aibă avocat.

Ei judecă, ei dau sentinţe!…

A prins în mine timpul rădăcini

Ca un salcâm a tot crescut năvalnic,

Împrejmuindu-mi inima cu spini

Şi zi de zi m-a mângâiat făţarnic.



Golindu-mă de floare şi de viaţă,

M-a învelit în scoarţa noduroasă

Şi-a încrustrat durerile pe…

Nebuni frumoşi şi tineri e zborul vostru astăzi

Un vals de fluturi albi printre copaci în floare,

Rătăcitori şi liberi, cu soarele  nomazi,

Însufleţiţi de vise, în dulce-mbrăţişare.



Nici cerul nu e cer, ci doar un punct în care,

Voi, visători ai lumii, adesea vă-ntâlniţi,

Să mângâiaţi luceferi – firească-ntâmplare

De stă mirată luna! Nebuni îndrăgostiţi!



Pământul e doar locul unde ascunşi de ploi

Mai cerneţi din trăiri sub falnic curcubeu

Şi…