Cât eşti de frumoasă primăvară
Doar femeia te mai poate egala,
În mătăsuri defilând în prag de seară,
Tu, în flori de liliac prin mahala.
Amândouă răscoliţi pământul,
În parfumuri şi culori ne ispitiţi,
De ne curge prin artere răsăritul
Şi-alergăm nebuni de viaţă-ndrăgostiţi.
Răsfăţate, schimbătoare şi cochete,
Dependenţi suntem de voi ca de lumină,
Ne topim când vă iviţi ca-n creuzete,
De dorinţă şi plăcere…
Adăugat de Nădejde Angelina la Aprilie 25, 2014 la 12:30pm — 16 Comentarii
Bătrână ţară şi-atât de încercată,
Te-au răstignit străinii cum au vrut,
Pe-o cruce de nevoi abandonată,
În cuie te-au bătut şi te-a durut.
Ţi-au pus străjeri la porţile cetăţii,
Speranţa în mai bine − deportată
Şi murdărind veșmântul demnităţii,
Ţii crucea în dureri, îngenuncheată.
Au rupt flamânzi din trupul tău ca lupii,
Bucată cu bucată făr' de milă
Şi te-au uitat apoi pe fundul gropii,
Atât de-nsângerată şi…
Adăugat de Nădejde Angelina la Aprilie 8, 2014 la 1:30pm — 15 Comentarii
Dacă-n dimineţi ploioase
Ţi-aş aduce-n dar un soare
M-ai iubi pe mine oare?
Dacă aşa, din întâmplare,
Macilor de pe coline
Le-aş fura din puritate
Şi în flori de iasomie
Ţi-aş spăla tristeţi fardate,
Aş avea de tine parte?
Adormită-n lăcrămioare
Cea mai mândră dintre ele,
Eu cerşind un braţ de stele
Că să-ţi împletesc cunună,
Oare-am fi noi împreună?
De-aş fi singur pe o mare
Far’ de ţărmuri, în furtună,…
Adăugat de Nădejde Angelina la Aprilie 3, 2014 la 12:30pm — 20 Comentarii
Am furat un trandafir,
Virtual... de bună seamă
Şi-au ajuns plini de venin,
Să mă bănuie de fraudă.
N-am ştiut că e păzit
Pus în lanţuri de stăpână,
Că parfumul mult dorit,
Nu se dă pe orice mână!
Trebuie întâi de toate
Să faci plecăciuni patroanei
Şi în rugăciuni de-o noapte
Să te-nchini, sfios, cucoanei.
Nu aşa... pe căi blocate
Să-l atingi, să-i furi parfumul,
Căci domniţele frustrate
Stau pe…
Adăugat de Nădejde Angelina la Martie 27, 2014 la 1:30pm — 14 Comentarii
Prin ploile ascunse-n părul meu,
Trecut-au primăveri şi toamne reci
Şi rătăcind, al vieţii curcubeu,
A pus pe suflet aspre ipoteci.
Mi-a ferecat trăirile cu ani,
Iar zâmbetul a încurcat persoana
Pe umerii striviţi de bolovani
Îmi supurează neînchisă, rana.
Trăiesc, iubesc şi sunt adeseori
O flacăra ce arde-n disperare,
În limbi de foc ajung pană la nori
Şi mă revărs în ploi vindecătoare.
Pun lacrima şi doru-n…
Adăugat de Nădejde Angelina la Martie 21, 2014 la 3:00pm — 12 Comentarii
Şterge-ţi, iubito, ochii de lacrimi,
Mă doare-n străfunduri a ta suferinţă,
Mi-e trupul o lavă ce arde în patimi
Şi-ţi văd…
ContinuareAdăugat de Nădejde Angelina la Martie 13, 2014 la 3:00pm — 19 Comentarii
Floare de lumină ce-nfloreşti în mine
Când te ud cu lacrimi din nestinsul dor,
Ploaie de nuanţe... în culori carmine
Îmi inunzi artere-n nesfârşit izvor.
Rătăceşti prin suflet ca o primăvară,
Răscoleşti simţiri, cad şi mă adun,
Alteori mă tulburi, griji mă-mpresoară
C-ai putea să pleci far' să te-ncunun.
Te iubesc cum luna îşi iubeşte cerul,
Pescăruşii – marea, eminescian,
De nu te-aş avea, eu,…
Adăugat de Nădejde Angelina la Martie 6, 2014 la 2:00pm — 24 Comentarii
Ne risipim în fel de fel de lucruri,
Amanetăm iubirea pe vise de-mprumut,
Suntem licenţiaţi în jonglerii şi trucuri
Iar viaţa uneori e-o joacă la barbut.
În târg de-antichităţi stau cinstea şi onoarea,
Nu ştim nici să trăim, nu ştim nici a muri,
Încătuşaţi de vicii vom cere abrogarea,
Respectului la viaţă, prin simple făcături.
Înăbuşim dureri şi patimi în alcool
Şi prin grădini de vise ne căutăm scăparea,
Pe viitorul ţării se…
Adăugat de Nădejde Angelina la Martie 4, 2014 la 1:30pm — 20 Comentarii
Când te-ai născut, în prag de primăvară,
Au uneltit şi zeii să le primeşti pe toate,
Un trup armonios precum o lăcrămioară
Scăldat în ploi cu soare de raze dantelate.
Ţi-au dăruit curaj să poţi să rabzi mereu
Furtunilor din viaţă cu-atâta demnitate,
Tăria unei stânci să nu-ngenunchi la greu
Când trebuie să stai prin ape-nvolburate.
Pe chipul de lumină − un zâmbet arborat
Blândeţe în privire şi-adânci sclipiri brodate,
În sufletul…
Adăugat de Nădejde Angelina la Februarie 28, 2014 la 3:00pm — 8 Comentarii
În aste zile de restrişte,
Ajuns-a ţara noastră dragă
Să fie a vulturilor pradă.
Sunt tot mai răi, tot mai flămânzi
Şi mai avizi după putere;
Nimic şi nimeni nu-i opreşte
În lupta lor după avere.
Făcut-au ţara tribunal
Unde poporu-i acuzat
Fără să aibă avocat.
Ei judecă, ei dau sentinţe!…
Adăugat de Nădejde Angelina la Februarie 26, 2014 la 1:30pm — 11 Comentarii
A prins în mine timpul rădăcini
Ca un salcâm a tot crescut năvalnic,
Împrejmuindu-mi inima cu spini
Şi zi de zi m-a mângâiat făţarnic.
Golindu-mă de floare şi de viaţă,
M-a învelit în scoarţa noduroasă
Şi-a încrustrat durerile pe…
Adăugat de Nădejde Angelina la Februarie 25, 2014 la 1:30pm — 21 Comentarii
Nebuni frumoşi şi tineri e zborul vostru astăzi
Un vals de fluturi albi printre copaci în floare,
Rătăcitori şi liberi, cu soarele nomazi,
Însufleţiţi de vise, în dulce-mbrăţişare.
Nici cerul nu e cer, ci doar un punct în care,
Voi, visători ai lumii, adesea vă-ntâlniţi,
Să mângâiaţi luceferi – firească-ntâmplare
De stă mirată luna! Nebuni îndrăgostiţi!
Pământul e doar locul unde ascunşi de ploi
Mai cerneţi din trăiri sub falnic curcubeu
Şi…
Adăugat de Nădejde Angelina la Februarie 20, 2014 la 1:33pm — 20 Comentarii
Mai plânge o mamă la poarta-nserarii,
Iar vine o noapte străină şi rece
Cu dorul jelindu-l sub perna-ntristării
Şi-un suflet ce-n lacrimi ar vrea să se-nece.
E-atâta durere, de-i curge prin vene,
O simte-n artere zvâcnind ca vulcanul,
Se-mprăştie lava, va face cangrene,
De gânduri flămânde, hrănindu-i coşmarul.
Se-ntunecă viaţa, iar patul odihnei
Aşteaptă să-şi culce durerile toate,
Se-apropie ceasul…
ContinuareAdăugat de Nădejde Angelina la Februarie 15, 2014 la 12:00pm — 25 Comentarii
Ninge cu tristeţe, ninge cu tăceri,
Prin zăpezi şi griuri rătăcesc dureri,
Palide speranţe încolţesc în gând
Urme de iubire în altare-arzând.
Sar scântei de suflet, zborul le e frânt,
Ploi de neputinţe caută pământ,
Scânteiază dorul... vise-abandonate,
Uneori mai ninge cu singurătate.
Ne sufocă zilnic ucigând dorinţa,
Cheile-s la noi, nu găsim portiţa,
Peste sentimente şi iubiri blazate
Se depun troiene de banalitate. …
Adăugat de Nădejde Angelina la Februarie 12, 2014 la 3:00pm — 15 Comentarii
Când îngerii-s lăsaţi să zboare fără aripi
Prin vremuri nămoloase şi toate-n voia sorţii,
Doar pronia cererească mai poate să îi scape
Din gheara mult prea rea şi fioroasă a morţii.
În ţară unde nimeni nu ştie a ţine cârma
Şi zborul către viaţă e frânt din nepăsare,
Bolnavi ne sunt păstorii, bolnavă e şi turma,
Ei sunt după putere, iar noi de resemnare.
În goana după posturi plătite şi călduţe
Au sugrumat din faşă tot ce le-a stat în cale
Şi…
Adăugat de Nădejde Angelina la Februarie 7, 2014 la 2:28pm — 29 Comentarii
Ţi-au înflorit castanii, profesore, la tâmple
Şi porţile luminii mereu îţi sunt deschise
Vin îngeri să se-nfrupte şi cu nesaţ să-şi umple…
ContinuareAdăugat de Nădejde Angelina la Februarie 4, 2014 la 1:34pm — 8 Comentarii
Mă-nchid ades în mine ca într-o închisoare,
Pun gurii lacăt greu şi inima în lanţuri,
Fac sufletului trist − tihnită-ascunzătoare
Şi nu mai vreau să văd a neputinţei valuri.
Pun ziduri peste ziduri pe umerii-îndoielii
Crezând că-mi va fi bine strivind-o cu uitare,
Las florile iubirii s-acopere vitralii,
Din amintiri şi lacrimi îmi construiesc altare.
Refuz să simt dureri ce-ar încerca să intre
Prin petece de viaţă ce-mi…
Adăugat de Nădejde Angelina la Ianuarie 30, 2014 la 4:30pm — 22 Comentarii
Aţi simţit cum plâng desfrunziţi copacii
Biciuiti de ploi şi răniţi de vânt?
Parcă-s răstigniţi ... şi fragili ca macii
Unii-ngenunchează până la pământ.
Zdrenţe au pe ei parcă-s de ocară
Vor cădea ninsori peste umeri goi
Toamna asta-i lasă, nemiloasă, iară,
Dezgoliţi de straie... rătăciţi strigoi.
Aşa suntem noi spre sfârşitul vieţii
În genunchi ne pun neputinţe, boli,
Resemnaţi şi singuri şi la…
ContinuareAdăugat de Nădejde Angelina la Ianuarie 26, 2014 la 9:00am — 19 Comentarii
Ne zâmbesc pe faţă de înduioşează,
În noian de vorbe ne tot dau târcoale
Şi teatral, cu tact, ne manipulează,
De părem a fi puncte cardinale.
Le deschidem uşa sufletelor noastre,
Îi lăsăm să intre... cum intră lumina,
Cuibăriţi ca şerpii fac prin noi dezastre
Răspândind otrava, provocând ruina.
Deghizaţi în flori chiar de-s mărăcini
Trag cu sete seva dragostei din noi,
O prefac în larve secerând tulpini
Şi ne pierdem…
Adăugat de Nădejde Angelina la Ianuarie 21, 2014 la 11:00am — 22 Comentarii
Când m-ai adus luminii, măicuţa mea iubită
Din trupul tău durut, necopt încă de viaţă,
M-ai învelit în roua de floare îmbobocită
Ce caută-n zăpezi fărâme de speranţă.
Şi m-ai primit la tine ca pe o primăvară
Venită prea devreme, dar totuşi mult dorită,
Erai copil ce poartă prin vremuri o povară
Din dragoste curată... cu viaţă-împărtăşită.
Ca pe un fulg de nea mă legănai uşor
Şi îţi părea că ţii în braţe universul,
În cântecul…
Adăugat de Nădejde Angelina la Ianuarie 16, 2014 la 2:00pm — 21 Comentarii
2020
2019
2017
2016
2015
2014
2013
2012
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor